Statul român pune la bãtaie zãcãmintele de huilã din Valea Jiului. Pentru cã nu este capabil sã îsi pãstreze resursele sau sã le exploateze cu societãtile de stat, statul român cautã investitori interesati care sã facã prospectiuni în Valea Jiului în vederea redeschiderii unor unitãti miniere.
Investitori privati interesati de huila din Valea Jiului. Un kilometru pãtrat din zona Balomir-Uricani este pus la dispozitia investitorilor care vor sã afe cât zãcãmânt de cãrbune este în zonã. Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale a aprobat lista perimetrelor pentru concesionarea de activitãti de explorare prin concursul public de ofertã, iar în Valea Jiului un perimetru de un kilometru pãtrat în zona Balomir – Uricani este valabil pentru procedura de explorare.
Potrivit celor de la Agentia Nationalã de Resurse Minerale “în cadrul rundei 91 pentru perimetrul Balomir – Uricani nu existã nicio ofertã câstigãtoare”.
–
Resursele minerale la liber
Oricine doreste poate face prospectiuni pentru a afla ce cantitate de cãrbune existã în zona concesionatã, dar si calitatea acestuia.
“Concursurile publice de ofertã se organizeazã pentru perimetre de explorare, nu pentru cantitãti care urmeazã a fi ulterior valorificate. Scopul principal al lucrãrilor desfãsurate în cadrul licentelor de explorare este tocmai stabilirea cantitãtilor de resurse/rezerve minerale dintr-un zãcãmânt”, aratã oficialii Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.
Astfel, dacã se constatã cã resursele minerale corespund din punct de vedere calitativ si cantitativ, pot începe procedurile de exploatare.
“Pe baza licentei de explorare pot fi executate studii si lucrãri specifice necesare identificãrii zãcãmintelor de resurse/rezerve minerale, evaluãrii din punct de vedere cantitativ si calitativ a acestora si pentru determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare. Scopul lucrãrilor de exporare este de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificãrii zãcãmântului, de a furniza datele necesare proiectãrii si executãrii lucrãrilor de deschidere, pregãtire si exploatare, cu mentinerea unui grad de asigurare cu resurse/rezerve minerale corespunzãtor exploatãrii”, se aratã în rãspunsul ANRM.
Huila, neinteresantã pentru stat, interesantã pentru privati. Dupã zeci de ani în care nu s-a realizat nicio investitie în unitãtile miniere din Valea Jiului, huila riscã sã rãmânã îngropatã. Statul, adicã acea entitate, cãreia îi apartin resursele minerale nu are interesul de o valorifica. Existã însã interes din partea unor firme private pentru care huila ar putea reprezenta o adevãratã afacere.
–
Milioane de tone de huilã
Dacã nu se vor gãsi solutii pentru continuarea activitãtii miniere din Valea Jiului, peste 100 de milioane de tone de huilã nu vor mai ajunge la lumina soarelui.
Potrivit strategiei energetice care se aflã în reactualizare, reprezentantii ministerului de resort sustin cã în Valea Jiului existã peste 100 de mii de tone de huilã exploatabile.
“Existenta unei rezerve exploatabile concesionate de peste 100 mil. tone, concentratã într-un zãcãmânt unic, cu grad de asigurare de circa 60 de ani. Infrastructura deja existentã, atât ca facilitãti de suprafatã, cât si ca lucrãri miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung, atât pentru extractia propriu-zisã, cât si pentru transportul cãtre beneficiari, pe calea feratã; Existenta de personal calificat în activitatea minierã, traditie si expertizã profesionalã; Contributie esentialã la securitatea energeticã nationalã în situatii de crizã, comparativ cu alte resurse”, sunt doar câteva din punctele tari ale huilei. Studiu din anul 2014 mai aratã si câteva deficiente. Una dintre acestea este gradul ridicat de periculozitate a exploatãrii din cauza continutului ridicat de gaze explozive al zãcãmântului, cu predispozitie la autoaprindere si explozii.
“Putere calorificã scãzutã comparativ cu oferta internationalã; Grad de mecanizare a exploatãrii redus, utilaje uzate fizic si moral; Dificultãti în exploatarea selectivã a cãrbunelui; Posibilitãti reduse de îmbunãtãtire semnificativã a calitãtii productiei cu actuala tehnologie de exploatare; Competitie redusã în extractia cãrbunelui; Cost de productie ridicat”, sunt deficientele identificate în actuala versiune a strategiei energetice.
Conform Monitorului Oficial din anul 2007,în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãti miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatã activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiasi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea si conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea si conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiti 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.
Monika BACIU
