S e merge pe formule de calcul pur matematice, cu indici ce nu țin cont de realități. Asta spun sociologii despre calculele la Legea Pensiilor, o lege atât de discutată acum la nivel național. Iar în Valea Jiului se vede asta cel mai bine. De ce? Pentru că aici este cea mai mare pensie în plată din România, dar demografia a cunoscut un regres fantastic, lucru de care nimeni nu a ținut cont.
Vorbim despre pensii,
într-o țară în care familia tradițională e cea fără copii. Sporul demografic este negativ de ani buni, iar Valea Jiului este cea mai depopulată. Totuși, la calculul pensiilor ținem cont de formula matematică și nu de factorii care influențează forța de muncă.
„În primul rând, există o formulă de calcul a pensiei, care este una, cel puțin din punctul meu de vedere, statică. Nu este dinamică. Ei iau în calcul doar vârsta de
pensionare, stagiul de cotizare, domeniul sau grupa în care se lucrează, fără să ia în calcul factori ca mișcarea populației. Prin urmare, credeam și eu că singura noastră speranță ar fi fost un sistem integrat de
pensii, la nivel european, dar chiar acum citeam un articol în care se spune că peste 75% din cuplurile tinere, la nivel european, care ar putea să
procreeze amână, sau refuză definitiv să facă un copil, sau doi. Deci,. Nu mai are cine să vină din spate și să suțină acest sistem de pensii, la nivel european”, spune lector universitar dr. Valentin Fulger, sociolog.
La nivel european, 3 din 4 familii nu au copii. Potrivit Eurostat, la finele anului
2022, din 190 de milioane de familii noi, din care 150 de milioane nu au niciun copil. Și atunci, e firesc să se pună problema unui indice care să ia în considerare scăderea demografică, atunci când se fac calcule pentru cuantumul
pensiilor. Pentru că vor fi clar mai mulți pensionari, decât persoane active.
„Sistemul de pensii este o invenție nouă la nivel european, el datând de pe vremea lui Otto von Bismarck. Dar atunci nu se punea problema unui spor natural negativ. Din contră, dată fiind mortalitatea infantilă foarte mare și atunci, numărul membrilor unei familii era foarte mare. Făceau 7,8, 10 copii, ca să le rămână 3 sau 4 în viață. Azi, cei care ar putea să procreeze nu fac nimic altceva decât să investească în bunăstarea lor, în vacanțe, în dezvoltare personală, carieră, amândând aducerea pe lume a unui copil, după 40 de ani, ceea ce face
ca să existe o renunțare definitivă la a avea copii”,
mai spune sociologul
Valentin Fulger.
Și nimeni nu ia în calcul un astfel de aspect, deși e vizibil la nivel european. Nu mai spunem de Valea Jiului, unde depopularea a stins luminile în mai toate cartierele, populația rămasă e mult îmbătrânită și sporul natural este clar negativ, în creștere, de la un an la altul.
Diana Mitrache
