Au renuntat la asocierea cu investitorul privat care dezvoltã statiunea turisticã din Sureanu, însã au realizat cã au nevoie de turism. Edilii din Petrila vor sã transforme o zonã pitoreascã în sat de vacantã. Regiunea Lunca Florii, o zonã deosebit de frumoasã din Cheile Tãii, riscã sã ajungã în situatia statiunilor Straja si Parâng, în ceea ce priveste amenajarea teritoriului dacã nu existã un plan urbanistic. În zonã existã câteva cabane iar edilii vor ca viitoarele constructii sã respecte un plan astfel încât sã poatã fi realizat un sat de vacantã. ”Noi am cerut Guvernului României si Romsilva sã ne transfere drumul Taia-Auselu, pentru cã pe acest drum vom avea si accesul spre viitoarea statiune turisticã Sureanu. Pentru aceastã statiune facem demersuri de mai multi ani, iar dacã avem drumul putem face multe. La lunca Florii sunt vreo sapte cabane acum, iar una dintre ele este cuprinsã într-un circuit de tabere pentru elevi. Dacã reusim sã facem domeniul schiabil, acolo în acea zonã facem un sat de vacantã. La Lunca Florii am vrea sã fie locurile de cazare, de parcare, tot ce este nevoie. Categoric nu vrem sã se construiascã haotic acolo, iar acum lucrãm la PUZ, sã cuprindem zona în intravilan si sã avem control. Scriem si un proiect pe fonduri europene pentru a extinde iluminatul public din Taia pânã în acea zonã”, a declarat Vasile Jirca, primarul localitãtii Petrila. În acest moment se lucreazã la instalarea unei linii electrice care sã asigure alimentarea cu energie a constructiilor din Lunca Florii. Investitia este derulatã de un furnizor de energie electricã si merge greu din cauza numeroaselor avize, a mai explicat edilul sef al localitãtii. Viitoarea statiune montanã  Sureanu-Petrila este cuprinsã si în masterplanul pe turism al Ministerul Turismului. Chiar dacã-si doresc statiune de schi, edilii din Petrila, anul trecut, au reziliat parteneriatul încheiat în urmã cu mai multi ani cu SC SKI Surianu SRL, societate care administreazã domeniul schiabil  Sureanu. Parteneriatul prevedea extinderea domeniului schiabil pe raza teritorialã a Petrilei. Investitia urma sã fie suportatã de investitorul privat, administratia localã de la Petrila trebuind doar sã punã la dispozitie terenul necesar pentru  constructia pârtiilor, a telescaunului. Întelegerea a cãzut din cauzã cã primãria trebuia sã plãteascã taxele necesare pentru scoaterea din fondul forestier a circa 30 de hectare de pãdure iar suma necesarã ar fi sãrãcit bugetul local.

Investitii, aprobate de Guvern

Din planul de investitii fac parte si statiunile montane din Valea Jiului. Guvernul a adoptat, printr-o hotãrâre, Programul Multianual pentru dezvoltarea investitiilor în turism si pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investitii în turism. Programul Multianual, denumit Master-Planul investitiilor în turism, are ca obiectiv principal dezvoltarea comunitãtilor locale din zonele cu potential turistic ridicat, prin cresterea investitiilor publice în infrastructura turisticã.  “Pentru investitii  realizate în statiunile de interes national, atestate în conditiile legii, contributia institutiei este de 90%, iar contributia unitãtii administrativ-teritoriale beneficiare este de 10%; pentru investitii realizate în statiunile de interes local, contributia Ministerului Turismului este de 85%, iar  contributia UAT-ului beneficiar este de 15% . Contributia Ministerului Turismului este de 70% si contributia UAT-ului/asociatiei de dezvoltare intercomunitarã beneficiarã este de 30% pentru investitii în domenii de aplicare ale Hotãrârii, altele decât cele mentionate anterior”, aratã informarea Guvernului.  Directiile de actiune pentru extinderea investitiilor în turism au fost fundamentate în baza studiului de cercetare aferent perioadei 2007-2016, studiu  realizat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare în Turism, la solicitarea Ministerului Turismului. Acest document prevede un set de obiective specifice, a cãror realizare va avea ca efect ridicarea nivelului calitativ si cantitativ al serviciilor turistice.

Monika BACIU
Maximilian Gânju