P rocesul de tranziție necesită surse de finanțare astfel încât la nivel european există multiple surse și mecanisme de finanțare dedicate sprijinirii investițiilor în contextul proceselor de tranziție. Unul dintre acestea este Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) care susține autoritățile locale și regionale să dezvolte strategii mai bine structurate, cu precădere în sectoare emergente.
”FEDR a fost folosit ca sursă de cofinanțare a inițiativelor din regiunile germane Brandenburg și Saxonia, precum și din Nord-pas-de-Calais în Franța. Fondurile europene sunt considerate principală sursă de finanțare a tranziției carbonifere și în cazul Horná Nitra (Slovacia). În plus față de programele operaționale specifice fiecărei țări, există meca-nisme gestionate direct de Uniunea Europeană folosite pentru finanțarea unor priorități specifice. Printre acestea se numără programele Horizon Europe, Mecanismul
pentru Tranziție Justă, Fondul European pentru Globalizare (European Globalisation Adjustment Fund), Fondul de Modernizare (The Modernisation Fund), Fondul de Inovare (The Innovation Fund). Noul plan european pentru repornire economică după criza COVID-19 va acorda finanțare suplimentară ce se poate folosi pentru investiții necesare tranziției carbonifere, una dintre prioritățile acestei finanțări fiind investițiile verzi în economie circulară, surse regenerabile de energie, mijloace de transport curat și tranziție justă. Separat de aceste mecanisme europene, autoritățile naționale sprijină regiunile în procesul de transformare oferind garanții de credite și subvenții companiilor private implicate în restructurarea zonei, cum este cazul regiunii Limburg. Un fond special “Lusatia Structural Change Fund” a fost creat de la bugetul federal în 2019. În primă etapă durata de viață a acestui fond a fost stabilită la 15 ani, cu posibilitate de prelungire încă 5 ani. Bugetul anual al fondului este estimat la 100 milioane EURO”, arată documentul adoptat de Guvern.
Și în Slovacia guvernul așteaptă utilizarea diferitelor scheme naționale de finanțare pentru inițiativele selectate. Una dintre acestea este reprezentată de Fondul de mediu dedicat finanțării reabilitării mediului. Alt exemplu este Agenția pentru afaceri mici (Small Business Agency) care sprijină dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din regiunea minieră. Experiența bunelor practici demonstrează că, în cazul deciziilor luate majoritar la nivelul autorităților locale și comunității, soluțiile identificate au fost mult mai sustenabile. Una dintre inițiativele de succes pentru stimularea ideilor de dezvoltare a fost expoziția Emscher River International Building Exhibition (IBA), valorificată drept pârghie de finanțare deopotrivă publică și privată pentru proiecte propuse de cetățeni, de comunități și de arhitecții locali, ceea ce a condus la dezvoltarea a numeroase proiecte de succes în regiunea Ruhr. Finanțarea proceselor de tranziție este un aspect complex care de multe ori necesită resurse consistente. În planul de acțiune pentru Horná Nitra au fost identificate proiecte de peste 3 miliarde de EURO. Așadar finanțarea tranziției de la cărbune trebuie să ofere surse diversificate.
”În cazul Văii Jiului, mixul de finanțare ideal include fondurile europene disponibile pentru perioada de programare 2021-2027, mecanisme de finanțare europeană gestionate la nivel central, scheme naționale de finanțare și bugetul de stat, la care se adaugă instrumentele financiare europene și finanțarea privată. (…)Pentru Valea Jiului, reabilitarea/modernizarea infrastructurii de transport și asigurarea conectivității la nivel regional și național se numără printre primele aspecte problematice identificate în contextul evaluării oportunităților și potențialelor direcții de dezvoltare a zonei, fiind semnalate și de stakeholderii locali ca segmente ce necesită abordare atentă. Acestea reprezintă precondiție pentru crearea premiselor favorabile atragerii de investiții în zonă
(operatorii economici au nevoie de o rețea de infrastructură ușor valorificabilă pentru acces și realizarea de transporturi periodice de marfă), dezvoltării turismului (asigurarea facilităților de acces și mobilitate între localități/stațiuni/obiective istorice de interes
turistic), creșterea calității vieții (congestionarea traficului, întârzierile sunt factori generatori de frustrare), atragerea forței de muncă, alinierea la cerințele economiei verzi (facilitarea mobilității electrice) și asigurarea coeziunii teritoriale, cuplată cu integrarea
Văii Jiului cu zonele dezvoltate ale țării”, mai notează documentul.
Potențialul zonei ar trebui valorificat, iar Universitatea Petroșani joacă un rol cheie.
”Competiția crescândă a regenerabilelor reduce costurile aferente tranziției pentru surse de electricitate sustenabile. Astfel de bune practici pot fi aplicate pentru tranziția Văii Jiului la economia verde și pentru transformarea dinamicii locale de ansamblu având în vedere că antreprenoriatul este slab reprezentat, fiind necesară dezvoltarea unei culturi de profil în paralel cu pregătirea populației tinere și a celor care se află în căutarea unui loc de muncă pentru potențiale noi activități independente. Diversificarea economică va genera oportunități de angajare și creștere economică prin atragerea de investiții, dezvoltarea unor noi tipuri de afaceri sau dezvoltarea celor existente pe coordonate circumscrise actualelor direcții de dezvoltare economică. Pe lângă diversificare economică, va crește gradul de reziliență economică și va fi asigurat progres sustenabil. Relocarea unor instituții de stat, ca modalitate de a sprijini efortul social de scădere a șomajului, este un exemplu relevant în condițiile în care în Valea Jiului se consideră o astfel de perspectivă, implementată cu succes în alte țări. În plus, microregiunea are nevoie de modele internaționale pentru imprimarea unei noi dinamici în domeniul cercetării și dezvoltării, cu valorificarea potențialul și competențelor existente la nivelul Universității din Petroșani și a unor institute locale, demers cu impact atât în planul creării de noi competențe, cât și dezvoltării zonei pe multiple paliere”, mai arată documentul.
Monika BACIU
