Industria minieră ar putea reveni în prim-plan în următorii ani, atât în România, cât și în restul Europei, pe fondul noilor provocări legate de securitate, tranziție energetică și dezvoltarea tehnologiilor emergente. Este opinia exprimată de Prof. Univ. Dr. Ing. Radu Sorin Mihai, rectorul Universității din Petroșani, care atrage atenția că Uniunea Europeană își regândește strategia în privința resurselor naturale.
„Eu cred că acum, dar mai ales în viitor, mineritul își recâștigă importanța pe care a avut-o poate până în anii 1990–2000. Mineritul nu înseamnă doar cărbune, ci și sare, grafit, metale rare, uraniu, roci ornamentale, materiale de construcții – toate valorificate cu ajutorul specialiștilor formați la Universitatea noastră, singura din țară care pregătește ingineri minieri”, a declarat rectorul.
Potrivit acestuia, UE investește masiv în domeniul extracției de metale critice și rare, vitale pentru industrii de vârf precum apărarea, IT-ul, mobilitatea electrică sau electronica de consum. „Sunt alocate 200 de milioane de euro pentru exploatarea grafitului – necesar bateriilor pentru mașinile electrice – și încă 200 de milioane pentru metale rare, esențiale în dezvoltarea tehnologiilor informatice, de la telefoane și computere până la sisteme de navigație și armament de ultimă generație”, a precizat Radu Sorin Mihai.
Rectorul avertizează însă că România pornește cu un dezavantaj semnificativ. „Mai multe state europene au păstrat activitățile miniere în conservare, ceea ce le permite acum să redeschidă minele mai ușor. La noi, minele au fost închise definitiv, conform unei metodologii care face aproape imposibilă redeschiderea lor. În plus, lipsa investițiilor și inundațiile naturale ale galeriilor subterane fac ca repunerea în funcțiune să necesite resurse uriașe”, a subliniat acesta.
Există totuși și exemple pozitive. În Bazinul minier Oltenia, carierele de exploatare a lignitului ar putea fi repuse în funcțiune într-un timp relativ scurt. „Chiar dacă activitatea a fost sistată, utilajele – excavatoare, benzi transportoare – sunt întreținute periodic, iar infrastructura poate fi repornită în aproximativ patru luni, în baza unui proiect deja existent”, a adăugat rectorul.
Universitatea din Petroșani continuă să fie un pol de formare pentru industria extractivă, adaptându-și permanent programele de studiu la cerințele pieței și la provocările tranziției energetice.
Monika BACIU