Termocentrala Paroșeni are 68 de ani. În 15 aprilie a fost inaugurată, însă acum vorbim despre perioade scurte în care funcționează și săptămâni întregi în care așteaptă ca minerii să scoată huilă. Dar vorbim și despre alternativa la huilă. Deocamdată, însă, doar vorbim.
Este prima termocentrală construită în cadrul „Planului de electrificare de 10 ani din România”. Aceasta a luat ființă odată cu formarea Sistemului Energetic Național.
La 15 aprilie 1956,
ora 2,47, după 4 ani de eforturi, Termocentrala Paroșeni efectua primul paralel al turbogeneratorului nr 1, adică primul grup energetic de 50 de MWatti din țară și cel mai mare, la acea vreme, din România.
Abia acum, în ziua în care a împlinit 68 de ani, a repornit și va funcționa, spun oficialii, o perioadă mai lungă. „Este a patra sau a cincia pornire de când există CEVJ. Noi avem un stoc cam de 38.000 de tone, la Paroșeni și pornim instalația în funcție de preț. Iar dacă prețul este avantajos, la cantitatea aceasta, putem funcționa și o lună de zile”, a
spus Eusebiu Durbacă, director general al CEVJ.
Investițiile de până acum de la Paroșeni au vizat, în primul rând, adaptarea la condițiile de mediu impuse. Cea mai veche centrală este și cea care este și singura care funcționează, în acest moment, în cadrul Complexului Energetic Valea Jiului. Și, se preconizează că pe viitor nu va mai funcționa doar cu huilă.
Dar cei de la CEVJ vorbesc deja despre alternative la Paroșeni. „Cred că primul proiect ce va putea fi făcut este cel de la mina Petrila, unde pe terenul de acolo va putea fi finanțat și vor fi montate panouri fotovoltaice”, mai spune Durbacă.
La 68 de ani, la Termocentrala Paroșeni încă se bagă pe foc huilă, dar se așteaptă ca, pe piața zilei următoare, să fie un preț bun.
Pe viitor, se vorbește despre arderea biomasei și producerea energiei, despre peleți, despre tehnologii legate de
stocarea energiei în puțurile de mină, ori despre producerea energiei cu gaz metan.
Diana Mitrache