În 4 ani, din România, au plecat atâtia români ca si când ar fi dispãrut toatã populatia judetului Timis sau cea din Alba si Hunedoara. Numãrul este mult sub realitate, pentru cã INS nu a reusit recenzarea aproximativ un milion de persoane. Cei plecati nu vor putea fi adusi acasã. Circa 29.000 au plecat din judetul Hunedoara, în 2015, iar în Valea Jiului fenomenul s-a amplificat în anul 2016.
România a intrat în Top 20 mondial al statelor care furnizeazã migranti, cu peste 3,4 milioane de cetãteni locuind în altã tarã, potrivit datelor estimative al ONU privind migratia în 2015. La nivel european, România a urcat, pentru prima oarã, pe locul 4, dupã Marea Britanie (cu 4,9 milioane emigranti), Polonia (4,4 milioane), Germania (4 milioane). Potrivit recentului Raport ONU, România a avut a doua crestere a diasporei în intervalul 2000 – 2015: pe primul loc se aflã Siria (cu o crestere anualã medie de 13.1% a numãrului de cetãteni care trãiesc în strãinãtate), dupã care urmeazã România (cu o crestere anualã de 7,3%), Polonia (5,1 puncte procentuale) si India (4,5%). România a înregistrat, asadar, cea mai acceleratã crestere a numãrului de imigranti dintr-un stat care nu s-a confruntat cu rãzboi, conflict armat etc. (în privinta Siriei, mentioneazã analiza ONU, comunitatea de peste hotare a luat proportii considerabile abia dupã 2011, când a izbucnit rãzboiul). Dar, dacã luãm în considerare populatia tãrilor respective, situatia se schimbã, fiindcã 4,4 milioane de cetãteni la populatia de 38,5 milioane a Poloniei înseamnã 11% din total, pe când 3,4 milioane raportate la populatia din tarã a României (1 ianuarie 2016) înseamnã peste 17% români în diaspora, conform cursdeguvernare.ro
Plecarea românilor, scãderea PIB
De fiecare datã când se vorbeste despre exodul românilor se prezintã pierderile de productivitate, la fondul de pensii sau la cel de sãnãtate provocate de plecarea în strãinãtate a celor aproximativ 3,4 milioane de persoane, numãrul emigrantilor români calculat de ONU folosind datele din toate statele. Se pune însã întrebarea dacã piata muncii din România ar fi avut capacitatea sã absoarbã aceastã mânã de lucru.
Cãtãlin Ghinãraru, doctor în economie si secretar general al Institutului National pentru Cercetare Stiintificã a Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS), a declarat pentru cursdeguvernare.ro cã “potential, fiecare român este o pierdere pentru productivitate, dar, pe de altã parte, trebuie sã luãm în considerare conditiile reale – nu sunt generate suficiente locuri de muncã”. Orice individ care pleacã este o pierdere potentialã pentru cã el nu va mai contribui la formarea PIB, în care, în mod normal, consumul privat are cea mai mare pondere, ci va ajunge într-o altã economie, spune cercetãtorul.
“Pe de altã parte, este adevãrat cã existã o supraofertã de fortã de muncã. Economia româneascã nu poate genera atât de multe locuri de muncã încât sã absoarbã mãcar întreaga populatie calificatã si cu disponibilitate pentru muncã din categoria de vârstã 20 – 64 de ani. Supraoferta se manifestã nu numai la calificãrile joase si medii, ci si la cele ridicate”, a explicat Cãtãlin Ghinãraru pentru sursa citatã.
De ce nu se angajeazã românii la firmele de acasã, desi angajatori existã
În ceea ce priveste afirmatiile unor angajatori cã nu reusesc sã gãseascã forta de muncã necesarã, cercetãtorul explicã:
“Firmele vor cãuta întotdeauna cu disperare fortã de muncã pentru cã oferã salarii mici, care reprezintã tot o problemã de productiviate, pânã la urmã. Oamenii fug de aceste salarii mici, de conditiile dificile de muncã, mai ales cã ei gãsesc de lucru usor pe altã piatã. Locurile de muncã imposibil de gãsit aici se gãsesc în altã parte, la distantã micã, fiind într-o zonã geograficã adiacentã”.
Firmele se plâng de o anumitã lipsã a fortei de muncã, lipsã care nu existã de fapt:
“Dacã ne uitãm la oferta de muncã si la câti oameni calificati sunt în tarã, lãsându-i la o parte pe cei care sunt afarã, vom vedea cã nici pentru acestia nu avem foarte multe locuri de muncã”, spune Ghinãraru. Concluzia acestuia este simplã: Nu e chiar asa, cã avem atâtea locuri de muncã încât ar trebui sã-i aducem si pe cei de afarã. De precizat faptul cã din judetul Hunedoara, în anul 2015, au plecat 14.229 persoane doar din rândul SALARIATILOR, conform INS. În realitate se vehiculeazã un numãr de aproximativ 29.000 din total populatie.
În Valea Jiului, în acest an, numãrul persoanelor care au plecat a crescut alarmant, cauza fiind iminenta închidere/restrângere drasticã a mineritului si, ca o consecintã, prãbusirea economicã… Barometrele credibile sunt firmele furnizoare de utilitãti si agentiile imobiliare, care au înregistrat case si apartamente pãrãsite, dar si punerea multora în vânzare de cãtre cei care au hotãrât sã se stabileascã în tãri strãine.
Ileana Firtulescu
