Subvenții masive și pierderi cronice la Complexul Energetic Valea Jiului

Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ) SA, unul dintre pilonii tradiționali ai industriei miniere românești, continuă să navigheze prin ape tulburi financiare, susți-nut de injecții masive de fonduri publice, dar marcat de pierderi substanțiale și o tranziție energetică incertă.
Date publicate de Ministerul de Finanțe arată o depen-dență cronică de subvenții de stat, care au totalizat sute de milioane de lei în ultimul deceniu, în contextul închiderii treptate a minelor de huilă.

Potrivit unui document al Ministerului Finanțelor din decembrie 2021, CEVJ (sub denumirile de la acea vreme) a beneficiat de subvenții de exploatare în valoare de peste 867 milioane de lei între 2015 și 2024, cu un vârf notabil în 2024, când s-au alocat 441,294 milioane lei doar pentru operațiuni curente, plus 5,173 milioane lei pentru investiții.
Aceasta reprezintă o creștere dramatică față de anii precedenți, când subvențiile au scăzut treptat: de la 131,935 milioane lei în 2015 la doar 6,555 milioane lei în 2021.

Situația financiară actuală confirmă provocări

În 2024, compania a înregistrat o pierdere brută de 152,357 milioane lei, conform unui comunicat oficial al CEVJ. Aceasta vine pe fondul unui ajutor de stat autorizat de Comisia Europeană, prin Decizia C(2024) 7896, menit să faciliteze închiderea și ecologizarea minelor. Un raport de audit independent, publicat de Ministerul Energiei în septembrie 2025, detaliază cheltuielile pentru perioada decembrie 2023 – iunie 2024, care au depășit 227 milioane lei, acoperite în mare parte prin granturi guvernamentale conform OUG 129/2023. Cele mai mari costuri au fost cu salariile (peste 19 milioane lei lunar în medie) și contribuțiile aferente, reflectând o forță de muncă încă substanțială, deși producția de huilă scade.
Bugetul pentru 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 727/2024, prevede continuarea sprijinului financiar, cu accent pe reconversia zonei.
Strategia națională pentru tranziția de la cărbune, lansată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, promite parteneriate cu mediul economic pentru diversificarea locurilor de muncă, dar implementarea rămâne lentă.
Autoritățile tutelare, inclusiv Ministerul Energiei, subliniază că responsabilitatea pierderilor revine managementului intern, dar monitorizarea fiscală continuă, cu peste 620 de controale efectuate între 2014 și 2025, care au identificat sume suplimentare de peste 509 milioane lei. Pe măsură ce România avansează spre energie verde, viitorul CEVJ rămâne un test pentru politicile de tranziție echitabilă.
Monika BACIU