Inegalitatea Centrelor de Permanență: Hunedoara, printre județele cel mai slab acoperite din România
Rețeaua națională a centrelor de permanență (CP) – un pilon esențial pentru continuitatea asistenței medicale primare și pentru degrevarea Unităților de Primiri Urgențe (UPU) – se dovedește a fi profund dezechilibrată. O analiză realizată de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: distribuția acestor centre este extrem de inegală, iar județul Hunedoara se numără printre zonele cel mai puțin acoperite.
Hunedoara, la coada clasamentului
Potrivit datelor analizate, județul Hunedoara (HD) se plasează în zona inferioară în ceea ce privește numărul de centre de permanență. Din totalul de peste 300 de CP existente la nivel național, Hunedoarei îi revin doar 4 centre, dintre care 1 în mediul urban și 3 în mediul rural. Media națională este de 8,4 centre/județ, ceea ce accentuează decalajul major din acest județ.
Această poziționare contrastează puternic cu județe din aceeași regiune istorică, precum Bihor sau Timiș. Bihor are 32 de centre, iar Timiș 31, în timp ce Hunedoara rămâne printre județele cel mai slab acoperite.
Contrast puternic cu județele fruntașe
Distribuția centrelor de permanență în România este puternic polarizată, cu diferențe majore între județe. În timp ce Bihor reușește să ofere 32 de centre – aproximativ unul la fiecare 17.000 de locuitori – iar Timiș dispune de 31 de centre, adică un centru la 21.000 de locuitori, alte județe au construit rețele similare de dimensiuni considerabile, precum Neamț, cu 24 de centre, sau Gorj, care se numără printre lideri, având 20 de centre, ceea ce înseamnă un centru la aproximativ 15.000 de locuitori. La polul opus se află județul Hunedoara și altele precum Vrancea, Sibiu, Covasna, Brăila, Ilfov sau Prahova, care dispun de foarte puține centre de permanență și sunt considerate zone cu o acoperire deficitară.
Impactul direct asupra populației și sistemului medical
Deficitul de centre de permanență în Hunedoara produce consecințe imediate și vizibile: Unitățile de Primiri Urgențe și Centrele de Primiri Urgențe devin rapid aglomerate, mai ales în cazul urgențelor minore, iar timpii de așteptare cresc considerabil, în special în perioadele cu risc epidemiologic. În același timp, costurile pentru transportul medical asistat se majorează, în mod deosebit în comunitățile rurale, unde distanțele sunt mai mari. Toate acestea amplifică presiunea asupra spitalelor din județ, care oricum se confruntă cu un flux constant și ridicat de pacienți.
Pentru comunitățile rurale din Hunedoara, aceste centre reprezintă adesea singura formă accesibilă de asistență medicală în afara programului medicului de familie.
Fenomen structural: lipsă de medici și condiții restrictive
FNPMF atrage atenția că, în multe județe deficitare – inclusiv Hunedoara –, înființarea și funcționarea unui centru de permanență devin aproape imposibile. Unul dintre motive este reprezentat de tarifele orare nemodificate din 2018, respectiv 25 de lei pe oră pentru medici și 10 lei pe oră pentru asistenți, care nu mai reflectă realitățile actuale din sistemul medical. La acestea se adaugă cerința obligatorie de a forma o echipă din minimum șapte medici, o condiție dificil de îndeplinit în zonele unde personalul medical este insuficient. În plus, în mediul urban legislația impune ca un centru de permanență să fie deschis doar în localități cu cel puțin 25.000 de locuitori, criteriu care limitează semnificativ posibilitățile de dezvoltare a rețelei în orașele mai mici.
Federația propune creșterea tarifelor la 30–50 lei/oră, flexibilizarea condițiilor și posibilitatea deschiderii centrelor urbane cu echipe mai mici, acolo unde este necesar.
Hunedoara – exemplu al unei probleme naționale
Situația din Hunedoara scoate la suprafață o problemă de fond: rețeaua de centre de permanență nu s-a adaptat realităților demografice, migrației medicilor și nevoilor actuale ale populației. În schimb, continuă să se dezvolte inegal, lăsând regiuni vulnerabile fără acces la servicii medicale primare esențiale.
O privire comparativă arată clar decalajul dintre Hunedoara și județele fruntașe în privința centrelor de permanență. Hunedoara dispune de doar patru centre, în timp ce Bihor are 32, iar Timiș 31. Dintre cele patru centre din Hunedoara, trei funcționează în mediul rural și unul în mediul urban. În contrast, Bihor și Timiș au rețele mult extinse, cu o acoperire semnificativ mai bună: în Bihor există aproximativ un centru la 17.000 de locuitori, iar în Timiș un centru la circa 21.000 de locuitori, în timp ce acoperirea Hunedoarei este considerată deficitară.
În timp ce unele județe au reușit să construiască o rețea eficientă de centre de permanență, județul Hunedoara rămâne mult în urmă. Creșterea numărului de CP și modificarea legislației devin esențiale pentru a asigura un acces echitabil la servicii medicale și pentru a reduce presiunea pe spitalele din județ.
Monika BACIU
