Descoperire paleontologică excepțională în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului relevă cea mai bogată acumulare de fosile de dinozauri din Transilvania

Cercetări recente realizate pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, au scos la iveală unul dintre cele mai bogate situri fosilifere, cu o abundență de resturi de vertebrate fără precedent în această zonă. Situl, descoperit de o echipă de cercetători români și maghiari în vestul Bazinului Hațeg, completează imaginea evoluției faunei de dinozauri din Cretacicul Superior și oferă informații esențiale despre ultimele milioane de ani dinaintea dispariției acestora.
Bazinul Hațeg este cunoscut la nivel internațional pentru fosilele sale de dinozauri pitici, documentate de-a lungul ultimului secol în numeroase situri. Cu toate acestea, descoperirile de schelete parțiale de dinozauri sunt rare, iar noul sit reprezintă o excepție remarcabilă. Aici, cercetătorii au identificat peste o sută de fosile de vertebrate pe metrul pătrat, cu oase mari de dinozaur îngrămădite unele peste altele.

Conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București și coordonatorul român al echipei de cercetare, subliniază importanța excepțională a sitului: „Pe lângă concentrația remarcabil de mare de fosile, o altă semnificație esențială a acestui sit nou descris este faptul că reprezintă cea mai veche acumulare de astfel de vertebrate cunoscută în Bazinul Hațeg. Studierea acestei asociații fosile ne permite să reconstituim compoziția timpurie a faunei de dinozauri din Hațeg și să urmărim direcțiile și procesele evolutive care au condus la dinozaurii cunoscuți din siturile transilvănene mai noi, dezvăluind în ce fel aceste ecosisteme din Cretacicul Târziu erau similare sau diferite între ele”.
Grupul de Cercetare Paleontologică Vălioara, format din paleontologi români și maghiari, desfășoară de peste cinci ani cercetări în Geoparc, un teritoriu cunoscut pentru depozitele continentale din Cretacicul Superior, care păstrează dovezi din ultimele milioane de ani de dinaintea extincției dinozaurilor. În toată această perioadă, echipa a colectat mii de resturi fosile de vertebrate, printre care fosile de amfibieni, țestoase, crocodili, dinozauri, pterozauri și mamifere.
Dintre toate aceste descoperiri, situl recent studiat se distinge ca fiind cel mai bogat dintre cele investigate până acum, furnizând peste 800 de fosile de vertebrate de pe o suprafață de mai puțin de cinci metri pătrați. Rezultatele detaliate ale investigațiilor geologice-paleontologice din acest sit au fost publicate recent în revista științifică PLOS ONE.
„În 2019, în timpul primei noastre prospecțiuni de teren din Bazinul Hațeg, am descoperit aproape imediat situl K2. A fost un moment definitoriu pentru noi. Am observat pe loc zeci de oase mari de dinozaur, excepțional de bine conservate, de culoare neagră, strălucind în straturile de argilă gri expuse în albia pârâului. Ne-am apucat imediat de lucru, iar în urma a câțiva ani de săpături am colectat o asociație de vertebrate extraordinar de bogată din acest sit”, a explicat dr. Gábor Botfalvai, conferențiar la Departamentul de Paleontologie al Universității Eötvös Loránd și liderul grupului de cercetare.
Condițiile de paleomediu ale zonei contribuie la explicația acestei acumulări spectaculoase. În urmă cu aproximativ 72 de milioane de ani, teritoriul actual al Geoparcului Țara Hațegului era traversat de râuri efemere formate într-un climat subtropical. În perioadele de precipitații intense, aceste cursuri de apă se revărsau, transportând carcasele animalelor moarte întâlnite în calea lor , dar și măturând rămășițe ale altor animale răspândite peste tot pe întinsul câmpiei.
„Studiul detaliat al rocilor din situl K2 arată că aici a existat cândva un mic lac, alimentat periodic de viituri rapide care aduceau corpuri de animale. Pe măsură ce râurile își pierdeau viteza la intrarea în lac, resturile animale transportate se acumulau în mica deltă formată la vărsarea cursurilor de apă, generând această concentrație excepțional de mare de oase”, completează Soma Budai, cercetător la Universitatea din Pavia și coautor al studiului.
Situl a furnizat nu doar oase izolate, ci și resturile asociate ale mai multe multor schelete parțiale, aparținând a două specii de dinozauri erbivori. Printre acestea se află un dinozaur predominant biped, de aproximativ doi metri lungime, din familia Rhabdodontidae, un grup comun în Bazinul Hațeg. Restul scheletelor aparțin unui dinozaur sauropod titanosaurian, o descoperire deosebit de importantă, deoarece este pentru prima dată când în Transilvania sunt identificate schelete atât de bine conservate ale acestui tip de dinozaur cu gât lung. Studierea acestor schelete deschide noi direcții de cercetare privind taxonomia și evoluția titanosaurilor din regiune.
Descoperirea contribuie la înțelegerea proceselor evolutive și ecologice care au modelat fauna de dinozauri din Europa de Est în Cretacicul Târziu. Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București, reprezintă un teritoriu de referință pentru studiul geodiversității și al patrimoniului paleontologic, oferind un cadru internațional pentru cercetare, educație și valorificare sustenabilă a descoperirilor științifice.
Proiectul a fost sprijinit de National Research, Development and Innovation Office of Hungary (NKFIH), Autoritatea de Supraveghere pentru Activități Reglementate, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România și Universitatea din București. Articolul recent publicat este disponibil, în limba

Adina POPA