În curtea minei Lupeni, în locul în care, la greva din 1929, cădeau secerați minerii greviști, s-au adunat și de această dată mineri, oameni politici, oameni simpli și toți au ascultat, încă o dată sunetul sirenei.
Lupeni 1929 a fost un moment crunt pentru minerii Văii Jiului. E momentul în care au murit secerați de gloanțe, în șanțurile din curtea exploatării miniere, oamenii care își cereau drepturile. Acum, cei prezenți, le-au auzit, încă o dată, rostit numele acestor eroi.
În timpul represaliilor, peste 20 de oameni au murit şi un număr impresionant de mineri, peste 200, au fost răniţi. Grozăvia a ajuns atunci până în paginile New York Times. Curtea unde acum s-a ținut ceremonia a fost atunci înecată în sânge.
„Faptul în sine că exact în locul în care oamenii își pierdeau viața în 1929, astăzi venim să depune coroane, ne obligă să păstrăm în memorie acel lucru pe care minerii au avut curajul să îl facă atunci, adică să iasă împotriva asupririi. Este un gest pe care noi nu trebuie să îl uităm și gesturile minerilor, făcute de fiecare dată, indiferent că au fost în 1929, 1977, au fost omenești, gesturi ce au demonstrat că minerii trebuie tratați cu respect pentru munca pe care o fac și, de ce nu, să le fie asigurate condiții de muncă și drepturi salariale corespunzătoare”, a transmis Laurențiu Nistor, președintele CJH.
„Este o zi deosebită pentru noi, o zi în care ne comemorăm înaintașii, înaintași care au murit luptând pentru drepturile lor. Acest lucru nu se va uita niciodată. Noi, cei de acum, nu vom uita niciodată”, a spus Darius Cîmpean, președintele Sindicatului Muntele
în curtea mineri au fost depuse coroane de flori, fiecare dintre cei prezenți fiind parte a unui ceremonial dedicat jertfei supreme a minerilor.
Un ceremonial similar a avut loc și în centrul municipiului Lupeni, la grupul statuar ce înfățișează familia minerilor și care a fost ridicat în memoria grevei de la Lupeni din 1929.
Diana Mitrache