Exploatarea materiilor prime critice devine prioritate națională. Senatorul Cristian Resmeriță, printre inițiatori

Senatorul PSD Cristian Resmeriță, alături de alți parlamentari, a depus o inițiativă legislativă crucială menită să deblocheze potențialul minier al României. Proiectul vizează implementarea directă a Regulamentului European 2024/1.252 și promite proceduri fulger pentru proiectele strategice de litiu, cobalt sau cupru.
Într-un context global marcat de instabilitate și o cursă acerbă pentru resurse, România face pasul decisiv către independența energetică și industrială. Noua propunere legislativă, semnată de figuri proeminente precum Cristian Resmeriță, Natalia-Elena Intotero, Ilie Toma și Adrian Câciu, vizează transformarea țării dintr-un spectator într-un jucător activ pe piața materiilor prime critice.

Adio, birocrație

Punctul central al inițiativei este eliminarea blocajelor administrative care, în trecut, au îngropat proiecte miniere majore în decenii de hârțogărie.
Miezul acestei reforme rezidă într-o simplificare radicală a parcursului birocratic. Proiectele miniere care obțin statutul de „strategice” din partea Comisiei Europene nu vor mai rătăci prin labirinturi administrative ani de zile; acestea vor beneficia de un regim de autorizare prioritizat, cu termene-limită stricte, asigurând astfel că investițiile de miliarde de euro sunt puse în mișcare exact atunci când piața o cere.
Eficiența acestui parcurs este garantată de implementarea conceptului de Ghișeu Unic, un mecanism instituționalizat prin OUG nr. 61/2025. Rolul acestuia este de a acționa ca interfață unică între investitor și stat, centralizând toate avizele necesare și eliminând fenomenul de „ping-pong” între ministere. Astfel, coordonarea procesului de autorizare devine unitară, transparentă și, mai ales, predictibilă pentru partenerii economici.
Poate cea mai fermă măsură a proiectului este introducerea unui regim de justiție de urgență, menit să protejeze proiectele de interes național. Prin instituirea unor termene de judecată accelerate pentru litigiile ce vizează resursele critice, se dorește evitarea suspendărilor sine die care blocau în trecut activitatea de extracție. Această celeritate juridică oferă certitudinea că proiectele strategice nu vor fi captive în procese interminabile, asigurând un echilibru între controlul judiciar și necesitatea de securitate a aprovizionării.

Suveranitate în fața riscurilor geopolitice

Obiectivul politic este reducerea dependenței de furnizori externi (precum China) pentru mineralele esențiale tehnologiilor verzi. Prin valorificarea rezervelor interne de cupru, nichel sau grafit, România nu doar că își securizează necesarul intern pentru producția de baterii și panouri fotovoltaice, dar se aliniază și celor două mari direcții strategice aprobate la finalul anului 2024: Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice și Strategia industrială a României.

Locuri de muncă și redevențe

Dincolo de miza geopolitică a independenței față de piețele externe, inițiatorii subliniază că adevărata valoare a proiectului rezidă în beneficiile directe resimțite de cetățean. Prin dezvoltarea unor lanțuri valorice integrate, România nu se va mai limita la simpla extracție, ci va miza pe procesarea internă a resurselor. Această abordare promite o revitalizare autentică a regiunilor miniere, transformând zonele care au suferit după închiderea vechilor exploatări în poli de dezvoltare tehnologică. Astfel, vor fi generate locuri de muncă stabile și bine plătite, oferind o perspectivă pe termen lung comunităților aflate în prezent într-un declin economic pronunțat.
Pe plan macro-economic, implementarea acestei strategii va asigura o sursă constantă și robustă de venituri bugetare. Estimările indică o creștere substanțială a încasărilor din redevențe și taxe pe o fereastră de cel puțin cinci ani, fonduri ce pot fi redirecționate către infrastructura locală și servicii publice. Această injecție de capital este susținută de o modernizare legislativă fără precedent, care aliniază exploatarea resurselor naționale la cele mai riguroase standarde de mediu și sustenabilitate impuse de Bruxelles. România demonstrează astfel că industria extractivă a viitorului poate fi nu doar profitabilă, ci și responsabilă, integrând tehnologii verzi care respectă biodiversitatea și sănătatea populației.
Deși inițiată de parlamentari PSD, propunerea se bucură de un sprijin neașteptat de larg, fiind semnată de reprezentanți din întreg spectrul politic: PSD, PNL, AUR și UDMR.
Monika BACIU