Țara noastră adoptă Carta Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România, un cadru unitar pentru dezvoltarea și guvernanța geoparcurilor la nivel național

Carta Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România a fost semnată oficial în cadrul unui eveniment găzduit de Comisia Națională a României pentru UNESCO, marcând un moment esențial în consolidarea Rețelei Naționale a Geopar-curilor și alinierea acesteia la standardele Rețelei Internaționale a Geoparcurilor.
Documentul definește, pentru prima dată într-un cadru comun, rolurile, responsabilitățile și etapele de dezvoltare ale unui geoparc, de la inițiativă locală până la statutul de geoparc internațional UNESCO. Carta este rezultatul unui proces colaborativ ce a durat aproape un an, la care au contribuit geoparcurile internaționale UNESCO, proiectele de geoparcuri aspirante, Forumul Național al Geoparcurilor, Rețeaua Geoparcurilor din România și Comisia Națională a României pentru UNESCO.
Pentru Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Carta oferă un ghid esențial pentru toți actorii implicați: „Această Cartă este un instrument prin care înțelegem cu toții mai bine ce este un geoparc, care sunt etapele de dezvoltare și ce responsabilități are fiecare structură. A fost un proces consultativ extrem de incluziv și democratic, iar documentul ne ajută să comunicăm clar autorităților, finanțatorilor și publicului larg cum contribuie geoparcurile la dezvoltarea comunităților și a întregii țări”.
Potrivit lui Alexandru Andrășanu, președinte al Forumului Național al Geoparcurilor, semnarea Cartei reprezintă un moment-cheie în maturizarea programului la nivel național. „Este cel mai important moment pentru Programul UNESCO pentru Geoparcuri Internaționale în România. Documentul stabilește foarte clar statutul fiecărui tip de proiect, de la idee la geoparc aspirant și apoi geoparc UNESCO, și reglementează modul de lucru la nivel național. În felul acesta evităm interpretările diferite, câștigăm timp și oferim proiectelor aflate în dezvoltare o direcție precisă, aliniată practicilor internaționale”.
Cristian Ciobanu, coordonator al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, evidențiază contribuția echipelor din teren și impor-tanța documentului: „Carta descrie clar ce sunt geoparcurile și rolurile tuturor institu-țiilor implicate. Ea este rezultatul experienței acumulate în România și al colaborării dintre geoparcurile UNESCO și proiectele aflate în dezvoltare. Ne dorim ca acest document să devină un reper important pentru evoluția geoparcurilor în anii următori. Geoparcul Țara Hațegului – Universitatea din București a inițiat procesul de creare a acestei Carte, iar experiența de peste 20 de ani de recunoaștere internațională ne-a permis să fim un model și un reper pentru celelalte geoparcuri”.
„Pentru Ținutul Buzăului, Carta reprezintă o confirmare a faptului că patrimoniul geologic, natural și cultural are nevoie de implicarea oamenilor care trăiesc aici, pentru a fi protejat și valorizat, dar și de implicarea structurilor naționale și a rețelelor internaționale UNESCO, geoparcul devenind astfel o comunitate vie, dinamică, cu valori naturale şi culturale recunoscute, respectate și transmise mai departe. În acest context, Carta oferă nu doar reguli și etape clare, ci și un instrument de transformare pozitivă, în beneficiul locuitorilor, al mediului și al generațiilor viitoare”, consideră Irina Tîrdea, coordonator local, Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului.
România are două teritorii cu statut de geoparc internațional UNESCO – Țara Hațegului și Ținutul Buzăului și alte 4 teritorii în diferite stadii de obținere a acestui prestigios statut internațional – Oltenia de sub Munte, Carpaterra, Dobrogea Chimerică și Gutâi – Maramureș.

Adina POPA