„Am avut la mine toatã pensia, plus niste bani economisiti – vreo 18 milioane lei vechi. Îi purtam cu mine pentru cã data trecutã au intrat peste mine în casã fortând geamul de la stradã, noaptea. Pentru cã nu am vrut sã le spun unde sunt banii, m-au bãtut iar si iar, pânã i-au gãsit ei. Am fãcut reclamatii la Politie si ãia, de data trecutã, sunt acum la puscãrie, dar apar mereu altii… Uitati-vã ce vânãtãi am… Acum nu am nici bani de pâine” – Gheorghe Hârsovescu, 83 de ani, Lupeni.
Existã un colt de lume în municipiul Lupeni, cel dinspre cimitirul vechi, unde noaptea locuitorii dorm cu rândul pentru cã fac de pazã… Nu existã lunã, uneori chiar sãptãmânã, sã nu fie tâhãriti de grupuri organizate, de obicei câte trei indivizi, grupuri în care sunt crescuti si „specializati” si minori. Acestia intrã peste oameni în case, prin diverse tertipuri, dar si direct prin fortarea usilor sau geamurilor. Dupã ce-i lovesc si-i pun la pãmânt, iau tot ce gasesc prin case – televizoare, telefoane, calculatoare, mobilier etc., si fireste bani.
Doar sãptãmâna trecutã au avut loc douã asemenea „descinderi” pe strada Nicusor Gociu, din Lupeni. Una a vizat o locuintã de unde au sustras un calculator si un televizor, iar a doua tâlhãrie a fost ceva mai complexã, cu filare si urmãrire, cu loviri aplicate din spate, în asa fel încât sã-si culce victima la pãmânt si de acolo – prãpãdul…
O victimã a fost Gheorghe Hârsovescu, un domn în etate, 83 de ani, care plecase la mici cumpãrãturi la magazinul de lângã Primãria Lupeni. Pe cãrarea dintre Primãrie si imobilul de lângã aceasta, cel al Sindicatului, a trecut pe lângã un individ „solid, cu un cap mare, de om masiv si nu l-am bãgat în seamã”. Dupã ce a trecut de el, Gheorghe Hârsovescu s-a trezit strâns de gât pe la spate, trântit la pãmânt si lovit puternic cu picioarele, în cap, pe spate, practic pe tot corpul, dupã care atacatorul i-a smuls buzunarul interior al sacoului cu bani si cu acte cu tot, dupã care dus a fost.
„Am avut la mine toatã pensia, plus niste bani economisiti – vreo 18 milioane lei vechi. Îi purtam cu mine pentru cã data trecutã au intrat peste mine în casã fortând geamul de la stradã, noaptea. Pentru cã nu am vrut sã le spun unde sunt banii, m-au bãtut iar si iar, pânã i-au gãsit ei. Am fãcut reclamatii la Politie si ãia, de data trecutã, sunt acum la puscãrie, dar apar mereu altii. Si acum am fost la Politie sã-mi dea o dovadã cã nu mai am buletin. Am fãcut mai multe plângeri si altii au fãcut. Uitati-vã cum aratã haina, cum mi-a smuls-o. Uitati-vã ce vânãtãi am… Acum nu am nici bani de pâine” – ne-a povestit cu ochii umezi, speriat, domnul Gheorghe Hârsovescu.
Bunicul strângea bani pentru cã urma sã vinã din Italia una din fiicele sale cu nepotica pe care, ne-am dat seama dupã felul în care s-a înseninat când ne-a vorbit de ea, o iubeste enorm. Dl. Gheorghe mai are o fiicã, pe undeva între Nãdlag si Arad. Fetele sale s-au oferit sã-l gãzduiascã, dar tatãl a refuzat sã-si pãrãseascã gospodãria…Gheorghe Hârsovescu a lucrat la mina, la sectorul transport, dar în urmã cu multi ani a fost prins de colivie fiind la un pas de moarte din cauza unei „vertebre rupte”. A fost pensionat de boalã. Apoi i-a murit sotia într-un accident de tren.Stând de vorbã cu victima a douã tâlhãrii, locuitori de pe strada Gociu Nicusor s-au adunat sã ne povesteascã fiecare de pãtaniile de care au avut parte, cum trãiesc în fricã, în teroarea cã li se va întâmpla din nou…„Noi bãnuim cine sunt, dar nu poti sã spui ãla este pentru cã nu ai dovada. Acum douã zile, (joia trecutã –n.n.) au spart locuinta unei femei si i-au luat aparaturã si mobilier.
Asta a fost a doua sau a treia zi dupã ce a fost atacat dl. Hârsovescu” – Oana F., Lupeni.
„Politia stie, cã s-au fãcut reclamatii, dar nu-i pridideste. Unii au fost condamnati, dar sunt multi altii. Apar mereu altii” – Ioan R., Lupeni.
La sfârsitul lunii iulie 2016, Curtea de Apel Alba a emis sentinta penalã definitivã împotriva unui asemenea grup, cel care a pãtrus în locuinta lui Gheorghe Hârsovescu, si a hotãrât condamnarea la închisoare de 2 ani si sase luni, cu executare a “sefului” grupului, iar cei doi minori pe care i-a avut în “echipã” au primit pedepse educative pe o perioadã de doi ani.Condamnãrile par sã nu-i sperie pe tâlhari, ca urmare luptele continuã, iar frica locuitorilor devine coplesitoare!
Ileana Firtulescu
