O dezbatere privind viitorul bazinelor carbonifere din UE are loc la Bruxelles. Au participat reprezentantii Confederatiei Sindicale Meridian. Existã fonduri pentru aceste zone unde industria minierã se restrânge.
„Un grup de lucru va pune în discutie transformãrile structurale care vor afecta aceste regiuni dar si oportunitãtile de dezvoltare economicã dupã închiderea minelor necompetitive. Un al doilea grup de lucru va aborda problema ecoinovãrii si a tehnologiilor avansate pentru utilizarea cãrbunelui. La final, participantii vor fi implicati într-un dialog (la nivel înalt spun organizatorii) privind finantarea si investitiile în regiunile miniere carbonifere. Platforma propusã de Comisia Europeanã a fost sugeratã si sustinutã de Comitetul Economic si Social European, Euracoal si CSN MERIDIAN prin Avizul CESE cu titlul: “Zãcãmintele indigene de cãrbune în cadrul tranzitiei energetice a UE””, aratã cei de la Confederatia Meridian.
De cealaltã parte, parlamentarul USR, Cristina Prunã solicitã includerea Vãii Jiului în acest grup de lucru. Deputatul aratã care sunt motivele pentru care zonã ar trebui sã facã parte din acest grup de tranzitie.
“Am adresat Comisarului european pentru mediu si energie, domnul Miguel Arias Cañete, o scrisoare prin care am cerut includerea Vãii Jiului în Grupul de lucru pentru bazinele carbonifere aflate în tranzitie creat la nivel european. Valea Jiului este o zonã care suferã din cauza faptului cã este mono-industrialã. Închiderea minelor are efecte devastatoare la nivel socio-economic. Consider cã experienta noastrã particularã în legãturã cu aceastã zonã poate fi relevantã pentru Grupul de lucru dedicat bazinelor carbonifere. Participarea noastrã în proiectul pilot initiat de Comisia Europeanã este valoroasã pentru ambele pãrti si sper cã acest lucru se va concretiza în curând. Initiativa este parte a Pachetului European ”Energie curatã pentru toti europenii” si se concentreazã pe gãsirea celor mai bune solutii pentru tranzitia cãtre o energie curatã, solutii alternative în diferite regiuni ale Europei care sunt dependente de cãrbune si identificarea surselor de finantare pentru un astfel de proces”, spune Cristina Prunã.
Potrivit documentului european, se mentioneazã cã în unele state membre, zãcãmintele indigene de cãrbune si lignit reprezintã încã surse importante de energie electricã si termicã. Ele contribuie la o aprovizionare cu energie sigurã si la preturi accesibile, precum si la competitivitatea economicã si joacã un rol stabilizator în sistemul energetic, atât din punct de vedere tehnic cât si economic.
“Cu toate acestea, regiunile miniere încã active trebuie sã se pregãteascã sã elimine treptat productia de cãrbune, atât pentru a se conforma deciziilor politicilor UE în domeniul energiei si climei referitoare la utilizarea combustibililor fosili, cât si din motive economice”, aratã avizul Comitetului Economic si Social European pe tema „Zãcãmintele indigene de cãrbune în cadrul tranzitiei energetice a UE”.
Sase state membre exploateazã cãrbunele superior: Republica Cehã, Germania, Polonia, România, Spania si Regatul Unit. Zece state membre exploateazã lignitul ca combustibil competitiv pentru producerea de energie electricã: Bulgaria, Republica Cehã, Germania, Grecia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania si Ungaria. În aceste tãri, zãcãmintele indigene de cãrbune si lignit joacã un rol important pentru securitatea aprovizionãrii si contribuie, astfel, la securitatea energeticã a UE si la reducerea dependentei de import, în prezent foarte ridicatã. Asa cum se mentioneazã în Strategia europeanã pentru securitate energeticã, factura energeticã externã a UE reprezintã peste 1 miliard EUR pe zi. În 2013, factura totalã s-a ridicat la aproximativ 400 miliarde EUR, ceea ce reprezintã mai mult de o cincime din importurile totale ale UE. UE a trebuit sã importe 90% din petrolul brut, 66% din gazele naturale, 42% din combustibilii solizi si 40% din combustibilul nuclear. În unele state membre ale UE care exploateazã pe scarã largã zãcãmintele indigene de cãrbune, de exemplu în Germania si Republica Cehã, aproximativ 50% din energia electricã este generatã în centrale electrice pe bazã de cãrbune. În Polonia, acest procent depãseste 80%.
Monika BACIU
