Fostele unitãti miniere din Valea Jiului ar putea fi transformate în obiective turistice. Cel putin asa aratã creionatã strategia de dezvoltare a judetului Hunedoara. De la puturile minei Petrila si pânã la Câmpu lui neag au fost identificate o serie de clãdiri industriale care sunt pretabile pentru dezvoltarea unui altfel de turism, cel industrial.
“Se poate aprecia cã din acest punct de vedere judetul Hunedoara poate fi clasat printre destinatiile turismului industrial de la nivel national. Acest fapt este sustinut de ideea cã judetul a cunoscut în istoria sa îndelungatã o dezvoltare deosebitã a industriei miniere si a celei siderugice care au lãsat în peisajul actual post-industrial ‘relicve’ ce pot fi valorificate turistic. Spre deosebire de obiectivele siderurgice, care au cunoscut în ultimii ani o degradare continuã, unitãtile miniere din bazinul Petrosani sunt bine conservate si reprezintã o mãrturie a industriei extractive de altãdatã. Cele mai multe dintre minele de cãrbune, localizate în limitele bazinului minier Petrosani, au fost închise, iar unele dintre ele au fost clasificate ca monumente istorice (ex. mina Petrila). Mineritul are o vechime considerabilã în bazinul Petrosani (aproape 200 de ani)”, aratã strategia de dezvoltare a judetului Hunedoara.
A fost identificat si traseul care poate fi denumit generic “drumul cãrbunelui”.
“Obiectivele de patrimoniu industrial (cu specific minier) pot fi valorificate sub forma unui traseu tematic: drumul cãrbunelui. Traseul începe din Municipiul Petrosani (unde se pot vizita muzeul mineritului si vechea colonie), se continuã în localitatea Petrila unde se viziteazã Mina Petrila Sud. Ulterior traseul se va continua cu vizitarea minei Aninoasa, iar ultimul obiectiv vizitat este reprezentat de fosta carierã de exploatare de la Câmpu lui Neag. Municipiul Petrosani reprezintã principalul centru economic, educational si cultural din cadrul Depresiunii Petrosani. Acesta este important si din punct de vedere al obiectivelor turistice relationate patrimoniului industrial. Pe teritoriul sãu se aflã Muzeul Mineritului, care reprezintã obiectivul turistic simbol al orasului, vechiul cartier muncitoresc ‘Colonia’, zona istoricã a municipiului”, se mai aratã în strategie. Tocmai de aceea se doreste reabilitarea unor clãdiri. Este imperios necesarã luarea mãsurilor necesare de conservare a clãdirilor din centrul istoric al municipiului Petrosani, care formeazã cel mai vechi cartier muncitoresc din Valea Jiului. “Punerea în valoare a constructiilor din cadrul coloniei ar putea permite nu numai conservarea acestora, ci si posibilitatea valorificãrii în turism, putând deveni un obiectiv cultural de referintã al orasului. Consolidarea si refacerea tencuielii exterioare ale clãdirilor ar schimba complet aspectul dezolant al cartierului de importantã istoricã. În plus, pentru a deveni o atractie turisticã se puteau lua mãsuri de reintroducere a cãii ferate din interiorul coloniei în circuitul turistic pentru a facilita transportul vizitatorilor, fiind un mod inedit de vizitare a vechiului cartier (Merciu, 2011). Demararea procesului de valorificare turisticã a centrului istoric din municipiul Petrosani ar putea avea la bazã modele de bunã practicã ale altor cartiere muncitoresti (ex. muzeul în aer liber Amuri al muncitorilor din orasul Tampere, Finlanda, cartierele muncitoresti incluse în limitele Parcului National Tehnologic si Arheologic Grosseto, s.a.). Traseul se continuã cu vizitarea minei Petrila. Aceasta se numãrã printre cele mai vechi unitãti miniere din bazinul Petrosani. În 2015 explaotarea minierã Petrila a fost clasificatã ca monument istoric de importantã nationalã (categorie A) (respectiv preparatia veche, putul centru, atelierul mecanic, putul cu schip si compresoarele vechi au fost clasate ca monumente istorice) (cf. Ordinul Ministrului Culturii nr. 2823/21.12.2015). În orasul Petrila existã, de asemenea, vechi colonii muncitoresti, care au un tipar arhitectural particular”, mai aratã strategia.
Mina muzeu de la Aninoasa, readusã în discutie
Mina muzeu de la Aninoasa este din nou în actualitate. Se doreste finalizarea accestui proiect care pânã acum s-a dovedit a fi o gaurã neagrã, care doar a înghitit sute de milioane fãrã niciun efect vizibil.
“Urmãtorul obiectiv este mina Aninoasa, care s-a numãrat printre primele unitãti miniere propusã pentru închidere, actiune care s-a materializat în 2006. A fost elaborat un plan de transformare a minei Aninoasa ca muzeu, rezultat în urma colaborãrii unor arhitecti români si a unui inginer de mine american cu experientã în amenajarea unui sit industrial. Spatiul de exploatare minierã pânã în 2006, mina Aninoasa poate fi adaptatã, în urma modificãrilor propuse, pentru a deveni un muzeu tematic, care va oferi o imagine complexã a ceea ce a însemnat industria minierã în Valea Jiului. Crearea muzeului este menitã sã îmbogãteascã patrimoniul cultural al zonei si sã ilustreze mostenirea industrialã din Valea Jiului. Muzeul propus urma sã fie constituit din amenajarea urmãtoarelor clãdiri: turnul de extractie si clãdirea turnului de ascensoare, casa masinii de extractie, atelierul electromecanic (folosit pentru primirea vizitatorilor si ca spatiu expozitional), statia de salvare, depozitul de explozibil (va fi utilzat ca spatiu expozitional subteran), tunelul de acces, remiza locomotive si atelierul reparatii. Desi proiectul a primit finantare de la Banca Mondialã, proiectul a fost sistat deoarece finantarea se acorda în etape sub formã de rambursãri. Deoarece capacitatea financiarã a primãriei orasului Aninoasa este redusã, aceasta nu a mai fost capabilã de a avansa sumele”, mai prevede strategia. Ultimul obiectiv al traseului drumul cãrbunelui este fosta carierã de exploatare de la Câmpu lui Neag, care în prezent este inundatã.“Selectarea acesteia ca obiectiv turistic nu este întâmplãtoare, având rolul de a evidentia varietatea formelor de exploatare a cãrbunelui în bazinul Petrosani. Vizitarea acestui obiectiv poate fi asociatã si cu organizarea a diferite manifestãri culturalartistice (ex. concerte, reprezentatii teatrale), mai ales cã spatiul în arealul fostei cariere este generos. Se pot organiza multiple actiuni culturale (prezenta teatrului din Petrosani ar putea fi valorificatã printr-o serie de reprezentatii în aer liber prin care sã se punã în scenã diferite teme, printre care si cele legate de istoria zonei reflectate în operele unor artisti locali: ex. scriitorul Ion Dezideriu Sârbu). Ideea centralã este de crestere a vizibilitãtii elementelor de patrimoniu industrial prin intermediul unor variate activitãti culturale”, prezintã strategia pentru dezvoltarea turismului industrial din Valea Jiului.
Monika BACIU
