LA ÎNCEPUT
A FOST HAZENA…
Sporturile practicate cu mingea – rugby, fotbal, polo, tenis, baschet, volei, etc. – au exercitat din totdeauna un miraj aparte. Ele îşi găsesc „strămoşii” la popoarele din antichitate, cu reguli precise, de o mare varietate.Romanii practicau un sport între echipe, ce îşi disputau balonul cu mâna, numit „harpastum”.
Odată cu dezvoltarea unor mari civilizaţii urbane, la sfârşitul veacului al XIXlea sunt tentative de a concura
fotbalul, un sport în care mânuirea mingii să se facă doar cu mâna.
Germanii M.Hirschmann şi K.Shellenz de la o şcoală din Berlin vor contribuii hotărâtor la apariţia şi răspândirea noului sport care se va numi „handbal” („mingea cu mâna”), jocul răspândindu-se cu
repeziciune în Centrul Europei.
În România, primul meci de handbal va avea loc la Sibiu în anul 1922, acest sport fiind inclus în cadrul Federaţiei Române de Volei – Baschet în 1933. Sportul cu mingea mică se va bucura de mare succes în România, echipa Naţională căştigând un loc 5 la Olimpiada de la Berlin (1936), acelaşi loc 5 ocupându-l şi la Campionatul Mondial din 1938, tot la Berlin.
Este perioada în care, în Valea Jiului, care avea o puternică evoluţie în sport
(fotbal, popice, hochei pe gheaţă, sporturi de iarnă) apare prin anii 1930-1932, în cadrul Clubului Jiul Petroşani, o echipă feminină ce practica jocul numit „hazena”. De origine cehă, în traducere înseamnă „handbal popular” („kučiená ”), un sport care se juca între două echipe formate din 11 jucătoare, printre care cele mai cunoscute fiind Ana Gönczi, Irina Radu, Eliza Curcean, Tonda Anghel, Cornelia Onea, Valeria Homan sau Martina Meluş.
Treptat, acest sport va dispărea, locul său fiind luat de „handbal în 7”.
ŞTIINŢA PETROŞANI INTRĂ ÎN ARENĂ
Odată cu înfiinţarea Institutului de Mine la Petroşani în anul 1948, s-a pus imediat şi problema dezvoltării sportului în această unitate de învăţământ.
La un an de la înfiinţarea Institutului,în 1949, începe activitatea handbalului
masculin, echipa participând la Cupa Tineretului Muncitor, ocupând locul 4, remarcându-se jucătorii Angelescu, Mitrică şi Solymon. Handbalul se impune rapid în localităţile Văii Jiului, în anul 1953, Ştiinţa Petroşani căştigând finala campionatului regional de la Sebeş, participând la ediţia 1959-1960 la Campionatul Naţional al Diviziei „B” ocupând în final, locul 6 (din opt echipe). Era încă epoca handbalului în 11.
În ianuarie 1960, Ştiinţa Petroşani participă la un turneu de calificare în Divizia „A” (Divizia „B” se desfiinţase în toamna lui ’59), ocupă locul 2 în serie, la Tg. Mureş, fiind înscrisă ulterior, ca reprezentativa regiunii Hunedoara, la Turneul de calificare de la Craiova (24-26 iunie 1960), clasându-se pe primul loc, după victoriile 32-16 cu Constructorul Bucureşti şi 14-13 cu Ştiinţa Craiova,
promovând în divizia „A”! Eroii acelei calificări au fost A.Florea, Fr. Sill, H.Barthmes, Gh.. Irimie, Gh. Drig, D. Frank, A.Grăchilă, Gh. Achim, V. Barabaş, L. Vlad.
DOUĂ DECENII DE AUR
Ştiinţa Petroşani devine un nume respectat în handbalul românesc. În primul sezon în Categoria „A” va reuşi o clasare pe locul 4 din opt echipe!
La prima ediţie a Campionatului Naţional de juniori, în 1961-1962, va ocupa locul 3, după C.S.S. Bucureşti şi Sc. Sp. Buzău, cu o echipă antrenată de Mihai Pintea.
După 1960, la Divizia „A”
campionatul va fi împărţit pe criterii geografice, Ştiinţa Petroşani fiind
o echipă combativă a Seriei a 2-a, mereu pe primele patru locuri . Este perioada în care la Ştiinţa Petroşani joacă Tib. Bocănici, Ioan Ster, Peter Kerl (portari), Oct. Ionescu, Vict. Gruia, Fr. Cosma, Fr. Perini, M. Zaporojan, C. Petreanu, Al. Florea, N. Barabaș, M. Pintea, Sigfrid Frank și Gh. Irimie.
Începând cu sezonul 1965-1966, apar alte criterii de organizare a campionatului, Ştiinţa participând în Divizia „A” alături de Dinamo, Steaua, Ştiinţa Timişoara, Dinamo Braşov, Ştiinţa Galaţi sau Voinţa Sighişoara. Era epoca în care se impuneau Mărgulescu (portar), Ciora, Bora, Ignătescu, Anghel, Dan, Braşoveanu, Fleţan, Ion Constantin, Uihely, Marincan, jucători care au evoluat la un înalt nivel în perioada anilor ’70.
Ştiinţa va rezista, la acest nivel până în ediţia 1969-1970 când va retrograda după un joc dramatic, 20-25 cu Chimia Turnu Măgurele.
