Reporter. Ce ne poți povesti despre anii petrecuți la Știința Petroșani?
Adrian Șușinschi: În primul rând îi salut pe toți iubitorii rugbyului din Valea Jiului, eu fiind legat și de Minerul Lupeni. Am început la Știința în 1978, jucând 13 ani, până în 1991. Apoi, am plecat la Minerul Lupeni, unde am fost jucător antrenor. Oricum, la Știința a fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea ca sportiv, cu niște colegi excepționali și o conducere deosebită. Am avut parte de multe satisfacții la Știința Petroșani.
Reporter: Știința Petroșani a avut și probleme pe la jumătatea anilor 2000. Ai crezut că echipa va fi în pericol să dispară?
Adrian Șușinschi: În nici un caz! Știam că sunt oameni capabili în conducerea echipei și eram convins că se vor găsi soluții pentru ca echipa să existe în continuare. Mă refer aici la corpul de profesori de la Universitatea din Petroșani, care au făcut tot ce le-a stat în putință să mențină acest sport în viață.
Reporter: Ce sentimente ai când revii la Petroșani, din Moldova natală, reîntâlnindu-te cu foști colegi?
Adrian Șușinschi: Emoțiile revederii apar încă din momentul când pornește mașina spre Petroșani. Vin tocmai de la Gura Humorului și parcă emoțiile cresc cu fiecare kilometru de care mă apropi de Valea Jiului.
Este un moment minunat atunci când ne revedem cu foști colegi. Încă o dată subliniez, la Petroșani, dar și la Lupeni, m-am simțit extraordinar.

GENU TUTU