Rãzboiul clandestin al spionajului – în 89, România a fost ocupatã de rusi

– ”Am început sã scriu o carte despre 1989 pentru cã România a intrat într-un alt con de umbrã, într-o altã cutie neagrã, complet izolatã de comunitatea internationalã, si de Statele Unite si de Europa… Motivele sunt stranii…” – prof.dr. Larry Watts, istoric.

– ”A fost mâna sovieticã, fãrã discutii! Vin turistii sovietici începând cu septembrie 1989 si în aprilie, mai rãmãseserã vreo 30.000 din care, zice dl. Petre Roman, cã doar jumãtate erau turisti.

Pãi si cealaltã jumãtate, adicã 15.000?? Si ãstia se retrag în octombrie 1990. Unde au stat? Nu puteau sã stea prin hoteluri ! Au avut niste unitãti foarte bine pãzite, protejate informativ, unde au fost hrãniti, unde au stat. Uitati-vã la capii armatei…” – Cristian Troncotã, istoric, specialist în servicii secrete.

Istoricul american Larry Watts este considerat de unii adevãratul ambasador al Americii în România, de altii – cã ar vrea sã reabiliteze comunismul, iar altii spun cã e un tip incomod pentru marile puteri în sensul cã le devoaleazã metodele de lucru.

4-1În pregãtirea cãrtii sale despre România, Larry Watts a spus cã nu întelege de ce România este pãstratã într-un con de umbrã de comunitatea internationalã, respectiv Statele Unite ale Americii si Europa. Scoaterea la suprafatã, de cãtre Watts, a unor documente înfãtisând România ca un jucãtor autonom si de fortã în politica internationalã, îi deranjeazã pe unii. Adevãrurile dureroase spuse rãspicat pe documente si fapte, pentru prima datã, despre relatiile sovieto-române, te fac sã te întrebi, si nu numai noi, simpli români, cum de mai existãm ca natiune în ciuda a tot ce ne-au fãcut?

Conform Editurii RAO, Larry Watts a fost consultant al Corporatiei RAND la momentul

revolutiei, a cãlãtorit în Europa de Est si în URSS înainte de 1989. Vorbeste limba românã. Dupã 1989, a asistat oficial din România la infiintarea Colegiului National de Apãrare si a conlucrat cu mai multi ministri români ai Apãrãrii si sefi de stat major privind reforma în domeniul armatei, cooperarea cu Parteneriatul pentru Pace si integrarea în NATO. În 1990 si 1991 a fost sseful Biroului IREX din Bucuresti, iar pânã în 1997 a fost senior consultant al Project on Ethnic Relation si director al Biroului PER din România. Între 2001–2004 a activat drept consultant pentru reforma sectorului de securitate pe lângã consilierul prezindential pentru securitate nationalã din România. În cadrul documentarului TVR ”Mostenirea clandestinã”, al Monicãi Ghirco, despre disidentã si dezinformare, prof. dr. Larry Watts, istoricul Cristian Troncotã – specialist în servicii secrete, Laurentiu Constantiniu – specialist în spatiul sovietic si Ioan Scurtu – ex-director la Arhivele nationale aratã cum românii si România au avut multe de suferit si nu au fost abordati tocmai de cei care astãzi le dau lectii de cum se trãieste si upravietuieste democratic. Rusii încã ne vor si sunt aici, americanii ne folosesc, iar Europei nu-i pasã. Cum s-a ajuns aici, si cum au actionat ”prietenii” nostri de am ajuns la revolutia din 1989, pare de domeniul SF, dar faptele existã.

Românii inventivi au dejucat multe planuri ale spionajului sovietic

4-2”Rãzboiul clandestin dintre statele Tratatului de la Varsovia si România nu a fost doar la nivel de spionaj, am ales cu grijã cuvintele, ci si la nivel de conducere politicã. Românii au fost foarte inventivi. Forta sovieticã a fost coplesitoare – numãrul de agenti, resursele pe care le-au avut la dispozitie. Toate acestea ar fi trebuit sã împidice Romania sã creeze atâtea probleme Uniunii Sovietice. Problema câstigãtorului si a perdantului trebuie judecatã de la caz la caz. De exemplu, relatia cu Germania de Vest: scorul este de 1-0 pentru România. Mai târziu si celelalte tãri ale Pactului de la Varsovia au stabilit relatii cu Germania de Vest. În cazul relatiei cu Israelul, din nou un punct pentru România, zero pentru Uniunea Sovieticã si statele Pactului. Acestea si-au reconsiderat pozitia la finele anilor 80. KGB a fost coplesitor, dar când vine vorba de lupte specifice, este interesant câte succese i-au revenit României. Privind din exterior, nu poti sã nu admiri abilitatea KGB-ului de a se infiltra si de a culege informatii din surse umane. Aveau multi agenti pentru fiecare misiune si puteau sã pãtrundã oriunde. Erau extraordinar de buni. America a fost extraordinar de nepriceputã la asta pentru cã a crezut cã va compensa prin superioritate tehnologicã. Bãtãlia cu KGB s-a terminat pentru cã nu mai existã KGB sovietic. Dar bãtãlia dintre state rãmâne, agentiile de informatii rusesti încã au interese. Se poate vedea astãzi în Libia” – a declarat prof. dr. Larry Watts.

Serviciile secrete în rãzboiul geodezic de acum – îsi trimit taifune si cutremure

4-3”Asa au actionat, si au actionat pânã târziu, si ca istoric mã preocupã numai trecutul, nu si prezentul, dar întotdeauna am temeri. Dacã asta au învãtat, asta au fãcut totdeauna, acum ce-o sã facã? O sã facã ce au învãtat, ce stiu si unde au avut

succese remarcabile. Ei sunt în stare sã recruteze începând de la sefi de state, ei sunt în stare sã dea lovituri de stat, ei sunt în stare sã facã revolutii, miscãri populare, ce vreti, la comandã. Asa cum e rãzbiul geodezic la ora actualã, îsi trimit taifune si cutremure unii altora. La fel si în perioada aceea, îsi trimiteau revolutii, lovituri de stat, nu era nici o

problemã. E greu de crezut cã regimul demografic le taie orice fel de traditii, mai ales unor institutii versate în astfel de activitãti. Pãi pentru asta sunt serviciile secrete, sã facã actiuni speciale în interesul puterii politice. Si dacã esti o mare putere, interesele sunt pe plan global. Si atunci trebuie sã ai un serviciu puternic si trebuie sã fii mândru cã o institutie de inteligence poate sã-ti punã în scenã orice fel de eveniment în functie de interesele marii puteri respective” – istoric Cristian Troncotã, specialist servicii secrete.

”Am început sã scriu o carte despre 1989 pentru cã România a intrat

într-un alt con de umbrã, într-o altã cutie neagrã, complet izolatã de comunitatea internationalã, si de Statele Unite si de Europa. Nici una nu a abordat România pânã în 1992-1993. Motivele sunt stranii si nu se pot explica prin ce s-a întâmplat în 1989. Atunci toatã lumea vorbea despre 60.000 pânã la 80.000 de morti într-o revolutie foarte sângeroasã care a cuprins si genocid si progromuri. Apoi am aflat cã de fapt au fost în jur de 1.000 de victime – prof. dr. Larry Watts, referindu-se la rãzboiul spionajului prin dezinformare.

România a fost, în 1989, ocupatã de rusi, care acum ne învatã capitalismul

4-4”A fost mâna sovieticã, fãrã discutii! Gânditi-vã la urmãtorul aspect. Toatã lumea a recunoscut cã România a fost o tarã ocupatã. Vin turistii sovietici începând cu septembrie 1989 si în aprilie, mai rãmãseserã vreo 30.000 din care, zice dl. Petre Roman, cã doar jumãtate erau turisti. Pãi si cealaltã jumãtate, adicã 15.000?? Dl. Larry Watts, în cartea care a publicat-o recent,  zice de 25.000. O cifrã si mai mare. Si ãstia se retrag în octombrie 1990. Deci România a fost o tarã ocupatã. Unde au stat? Nu puteau sã stea prin hoteluri! Au avut niste unitãti foarte bine pãzite, protejate informativ, unde au fost hrãniti, unde au stat. Uitati-vã la capii armatei. Dupã ce s-au îndepãrat generalii ceusesti, au fost numai generali pro moscoviti. Asta a fost parctic lovitura! Asta a fost revolutia. L-au îndepãrtat pe Ceausescu si au pus mâna toti care aveau visiuni pro moscovite. Eu nu-i acuz, Doamne fereste, cã erau spioni! Nu. Aveau

viziuni pro sovietice. Ei considerau cã României îi va fi bine lângã Rusia sovieticã cu perestroika si glasnost. Asta a fost revolutia. Cã ulterior, sovieticii, datoritã acestei opozitii crâncene a românilor nu le-a reusit scenariul si s-a mers mai departe pânã la reforme structurale în sens capitalist, îi doare si acum.

Dar sã privim lucrurile asa cum s-au întâmplat de la revolutie si pânã acum, si vedem cã, tocmai datoritã acelor agenti foarte bine insinuati în toate domeniile, ei reusesc sã privatizeze cam peste 75-80% din fostul sector de stat. Deci bãieti, zic ei, duceti-vã voi în NATO si Uniunea Europeanã, dar capitalistii, cei care fac economie capitalistã în România sunt rusii. Aici este problema. Sigur cã au renuntat si ei la fixismele ideologice, sunt si ei foarte relaxati, dar totul în interesul noii formule, a Federatiei Ruse. Ei nu ne vor uita niciodatã, nu ne vor lãsa niciodatã din mânã. Si acum, dacã au un capital bine investit aici, sunt pe piata noastrã si au un cuvânt de spus” – istoric Cristian  Troncotã, specialist servicii secrete.

Românii, o figurã aparte în Balcani

La lansarea de la Craiova, istoricul american Larry Watts a precizat cã România, în special românii, fac o figurã aparte în Balcani, în ciuda faptului cã au avut o

imagine deformatã în exterior.

“România nu a fost numai un popor pe drumul de a ocupa, a fost si un popor cu tendintã sã îi sprijine si pe altii care au avut si ei un stat national. Au fost foarte des obisnuiti sã ajute pe altii în zonã. Românii au fãcut lucruri si pentru ei însisi si pentru altii. Ceea ce îi deosebeste pe români de alte popoare din zona Balcanilor este faptul cã ei au înteles foarte devreme – cel putin din secolul al XIX-lea – cã nu a fost nici o iesire pentru ei însisi” – spune Watts, subliniind cã am surprins în istorie prin

dorinta înversunatã de fi, de a exista.

Ileana Firtulescu

Advertisements