Răsfățul dacilor, romanilor și al nobililor la băile milenare de la Geoagiu

Lux, sanctuare, zei și zeițe, nimfe și fostele băi daco-romane de la Geoagiu. Încă de acum două mii de ani, Geoagiu Băi a fost o atracție pentru daci, romani, dar și nobili.

În urmă cu circa două milenii, băile termale de la Geoagiu, erau o atracție luxoasă pentru oamenii vremii. Sanctuare și monumente închinate nimfelor și zeităților tămăduitoare din panteonul greco-roman se găseau chiar în centrul stațiunii Geoagiu Băi.
În Antichitate, Germisara era considerat un centru spa, acolo unde dacii se foloseau de propritetățile vindecătoare ale izvoarelor termale. Au venit romanii care au pus stăpânire pe zonă și au transformat-o într-un centru balnear de lux.
Arheologii au vrut să scoată la lumina zilei vestigiile din Antichitate și au descoperit că băile de la Germisara au fost structurate pe două niveluri. Nivelul superior era alcătuit dintr-un sistem de camere de baie. Săpăturile arhologice au arătat că în această zonă au fost descoperite altarele și bazele unor statui, dar și statuia de marmură a zeițe Diana.
Zona era considerată sacră, iar arheologii Ioan Piso şi Adriana Rusu Pescaru în cercetarea „Nymphaneum-ul de la Germisara“, publicată în „Revista monumetelor istorice“ (numărul I, Bucureşti, 1990) notează faptul că ”la nivelul bazinului natural au fost săpate în stâncă mai multe camere de baie care comunicau între ele. Întreaga zonă era sacră, iar centrul cultului îl constituia tocmai bazinul natural, craterul din care izvora apa“.
După retragerea romanilor din Dacia și până în Evul Mediu nu mai există nicio consemnare despre complexul cu ape tămăduitoare.
Secolul trecut a început expansiunea la Geoagiu Băi. Situl se poate vizita în permanență. Turiștii trebuie să străbată o alee asfaltată de circa 120 de metri, iar apoi după ce trec de poarta de intrare în sit pot admira bazele săpate în stâncă. În urmă cu 90 de ani, arheologii au făcut descoperiri istorice la Geoagiu Băi, atunci când au început lucrările la bazinul mic, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe zeii Esculap şi Hygiea, veneraţi pentru a aduce sănătate oamenilor.
Istorie adusă la lumină În anii 1980 au fost descoperite de muncitorii care au săpat dincolo de fundul bazinului natural, în căutarea izvorului care se retrăsese din cauza scăderii generale a nivelului pânzei de apă termală, opt plăcuţe de aur, circa 600 de monede, o statuie de marmură reprezentând-o pe zeiţa Diana, patru altare şi diferite alte obiecte antice. Plăcuțele antice din aur din Germisara arată faptul că acestea erau depuse în semn de recunoştinţă pentru zeităţile şi nimfele care patronau izvoarele binefăcătoare La Germisara au fost descoperite zeci de plăcuțe votive din aur, fiind unice la nivel național. Germisara este unul din cele trei centre de tratament din provincia Dacia Romană.
Monika BACIU

Advertisements