Din septembrie punctul de pensie va trebui să crească cu un procent de 40%, iar pentru că actualul Guvern a spus că nu sunt bani, senatorul PSD Cristian Resmeriţă cere respectarea legii.
În fapt, acesta afirmă că porneşte în Valea Jiului o campanie de strângere de semnături, pentru a aduna mii de semnături cu care să convingă Guvernul că oamenii de ici nu vor decât ă fie respectată legea.
„Toate organizaţiile PSD din Valea Jiului, în principal, zona pe care o coordonez eu, vor începe strângerea de semnături, pentru ca această lege să fie respectată. Această idee a fost a conducerii centrale, cam cu o lună în urmă. Până acum, eu nu am considerat că este necesară să să o facem de atunci, că eu credeam că e dau banii”, a spus Cristian Resmeriţă, senator PSD din Valea Jiului.
Mai mult, senatorul Resmeriţă spune că nu va fi de acord cu niciun procent mi mic decât cel prevăzut în lege, pentru că asta ar însemna doar păcălirea oamenilor.
„Din punctul meu de vedere, orice creştere mai mică decât 40% este, de fapt o scădere.cum, românii se află în pericul de a le scădea pensiile, pentru că, domnul prim-ministru Orban, domnul Câţu au Raluca Turn asigurau românii să sunt bani de pensii. Acum încearcă să ne convingă că nu mai sunt”, a explicat Cristian Resmeriţă.
Senatorul afirmă că oamenii ar trebui să fie de acord să semneze o astfel de petiţie, pentru că mărirea punctului de pensie nu îi vizează neapărat pe cei cu pensii aşa-zis „nesimţite”.
„Aici nu intră cei care au pensii de serviciu: poliţişti, militari, parlamentari, judecători, procurori. Ăştia nu intră. Că, de exemplu, acum, un parlamentar are o pensie pe mandat. Un poliţist, colegul Sălan (n.r. Viorel Sălan, fost şef al Jandarmeriei Hunedoara), are o pensie de la MAI, fără să aibă punctaj. Creşte doar pentru cei care au contributivitate. Hai să ne uităm că, cei mai mulţi, au pensii foarte mici şi, chiar dacă creşte şi o pensie mai mare, şi aceea este pe contributivitate”, a conchis politicianul.
O analiză a Consiliului Fiscal (CF) din România a arătat, însă, că “Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua şi în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambiţioasă, problematică şi, totodată, este absolut necesară. Asta pentru că este greu de imaginat că pieţele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine“.
Diana Mitrache
