Ziua libertatii presei / Presa locala desolidarizata si ziare care mor
N u se poate vorbi despre un sistem politic functional si dedicat intereselor cetatenilor in absenta respectarii independentei „cainelui de paza al democratiei”. In fiecare an, la 3 mai, este marcata in intreaga lume Ziua mondiala a libertatii presei. In 1991, Conferinta generala a UNESCO a adoptat o rezolutie privind ‘’Promovarea libertatii presei in lume’’, care recunostea ca ‘’o presa libera, pluralista si independenta este o componenta esentiala a oricarei societati democratice’’.
In 2011, Romania ocupa locul 52 in clasamentul mondial al libertatii presei, cu doua locuri mai jos fata de 2010. Potrivit organizatiei Reporteri Fara Frontiere, tara noastra a coborat 10 locuri in ultimii patru ani in clasamentul respectiv. Informatiile au fost difuzate de Agentia de Monitorizarea a Presei, prin Raportul FreeEx -Libertatea presei in Romania.
Unele concluzii dintr-un raport realizat de Freex cu privire la libertatea presei, arata astfel:
– Piata media din Romania a fost foarte mult afectata de criza, dar si de disparitia continutului care poate fi relevant si verificabil, continut care a fost sufocat in ultima perioada de jurnalismul isteric si de opinie.
– S-au injumatatit tirajele multor ziare, iar in ultimii doi ani au fost disponibilizati in jur de 6.000 de angajati din media. Totodata, peste 60 de ziare locale au fost inchise, chiar de la inceputul crizei.
– Au disparut si foarte multe ziare centrale, dar mai ales arhivele lor online care contineau multe si importante informatii.
– S-a observat si o migratie inedita a jurnalistilor de la o insitutie de presa la alta.
– Si partea de manageriat si a actionarilor de presa a avut de suferit, existand si in acest plan foarte multe schimbari subite.
Libertatea presei este un concept fara de care nu se poate vorbi de un sistem democratic. Din nefericire, la o analiza atenta asupra mass-media locala se observa cu multa usurinta ca libertatea de exprimare este un deziderat la care inca se tinde, cel putin la nivel aspirativ. Formele in care mass-media poate fi controlata sunt numeroase: economic, politic, patronal sau prin constrangere.
Solidarizata mai mult cand e vorba de principii de casta, situatii pe care altfel le infiereaza public, presa locala e total desolarizata atunci cand ar trebui aplicate principiile deontologice sau cand ar trebui unitate pentru interesele comune.
Astfel, nu e de mirare ca actiuni de intimidare la adresa unor jurnalisti sunt tratate ca act de dreptate de jurnalistii concurenti. Ba chiar, unii isi freaca mainile a satisfactie si, mai mult, pun chiar umarul la intimidare si decredibilizare, neglijand ca nu unui jurnalist i se baga pumnul in gura, ci intregii bresle.
Libertatea presei este o conditie esentiala a democratiei si a respectarii drepturilor omului. Nu putem vorbi despre un sistem politic functional si dedicat intereselor cetatenilor in absenta respectarii independentei „cainelui de paza al democratiei”. Imixtiunea politicului, a autoritatilor, a oamenilor din mediul de afaceri, deprofesionalizarea si alti factori constituie o serie de amenintari la adresa presei, care trebuie stopate pe cat posibil, intrucat deterioreaza liberul acces la informatii corecte si relevante.
Eforturile pentru protejarea presei si promovarea valorilor fundamentale ale mass-media sunt absolut necesare, intrucat libertatea presei depinde, in mare masura, de acestea. O presa vulnerabila risca sa devina foarte usor un instrument de satisfacere a intereselor unui grup restrans.
Tentativele de subminare a libertatii presei pot lua forme dintre cele mai subtile, drept pentru care este nevoie de o rezistenta pe masura.
Pentru aceste motive, ziua de 3 mai marcheaza anual dezbateri, studii, rapoarte si alte activitati menite sa vina in sprijinul libertatii presei si sa incurajeze solidaritatea in vederea respectarii eticii jurnalistice si a profesionalizarii presei.
Ileana Firtulescu
