”Este meseria mea pe care mi-am ales-o şi o duc până la capăt” – spune medical AŢI, Remus Hârşan. În timp ce unele cadre medicale aleg să demisioneze în plină pandemie de coronavirus, sunt medici care revin pe frontul medical. Remus Hârşan este medic specialist ATI. Nu este un simplu medic de terapie intensivă. A fost în teatrele de operaţiuni, acolo unde era război. şi acum este un război.
Cristian Remus Hârşan este un medic roman, cu o poveste remarcabilă, care de curând a trebuit să o ia de la zero. Ani de zile a privit moartea în ochi, a învăţat şi s-a specializat în medicină de urgenţă în cele mai grele teatre de război, dar România l-a „tras” înapoi. Şi, pentru că în sistemul sanitar românesc specializările lui nu aveau valoare profesională, a trebuit să înveţe, să strângă din dinţi şi să o ia de la capăt.
Are un copil mic, dar a ales să se reîntoarcă la muncă. Luptă cu un inamic pentru a reda sănătatea oamenilor. Spune că nu se teme când merge la serviciu, ci se teme când ajunge acasă. Este un sentiment firesc, mai ales în condiţiile în care acasă îl aşteaptă un băieţel de niciun an şi soţia.
”Chiar dacă am un copil mic acasă m-am întors la muncă pentru că nu îmi pot lăsa colegii singuri în linia întâi. Este meseria mea pe care mi-am ales-o şi o duc până la capăt. Decizia am luat-o în prima secundă atunci când am văzut că lucrurile vor degenera şi acest lucru l-am anticipat şi decizia am luat-o în luna februarie de a mă întoarce la serviciu şi mi-a fost aprobată de la 1 aprilie. La muncă nu merg deloc cu frică, aceasta se instalează atunci când plec de la muncă pentru că am acasă o familie, un copil mic, dar încerc să mă protejez cât mai bine şi atunci îndepărtez acest risc. În momentul în care mă voi simţi expus voi lua decizia să rămân doar la serviciu şi să nu mă mai întorc acasă. Deocamdată nu suntem în acel scenariu dar dacă voi simţi că sunt expus voi rămâne doar în spital”, a spus medicul ATI, Remus Cristian Hârşan.
Spitalul municipal Lupeni, acolo unde îşi desfăşoară activitatea medicul Remus Hârşan, a fost desemnat drept spital suport pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19.
Este nevoie vitală de medici urgentişti şi de terapie intensivă. În cazul pacienţilor cu probleme medicale grave, aceşti medici pot face diferenţa între viaţă şi moarte. ”Noi fiind spital suport preluăm pacienţi cu COVID-19 şi mai ales că avem secţie şi paturi de ATI, vom trata cazurile medico-chirurgicale adică acele cazuri care au nevoie de intervenţie medical sau chirurgicală şi pe lângă alte afecţiuni au şi COVID. În momentul de faţă nevoia de medici ATI este crucial, noi şi cei de la urgenţă suntem în prima linie. Nu doar acum este nevoie de medici ATI, şi cu ani în urmă au existat spitale care şi-au închis activitatea pentru că nu au existat medici şi secţii de ATI. Acum în contextul pandemiei este imperios necesar să ai medici şi secţie de ATI şi binenţeles să dispui de aparatura necesară pentru reanimare”, mai spune medicul.
Este nevoie de aparatură medicală specifică. În aceste zile critice, diferite instituţii sau persoane s-au oferit să întindă o mână de ajutor. Binevenită, de altfel, doar că sunt necesare aparate medicale. Medicul specialist ATI ne spune că un pat de terapie intensivă funcţionează precum un întreg spital. Aici este un angrenaj complex, care salvează vieţi.
”La capitolul aparatură nu ne referim de pulmotoare şi de alte improvizaţii. Este vorba despre ventilatoarele care sunt utilizate în compartimentele şi secţiile de terapie intensivă care asigură mai mulţi parametrii, nu doar bagă aer aşa cum ştie lumea. Toate lucrurile acestea trebuie adaptate în funcţie de fiecare pacient în parte. De exmplu în forma severă a acestei invecţii pacientul trebuie ventilat într-un anumit mod, adică cu o concentraţie de oxigem mai mare, cu un volum mai mic, sunt nişte parametric pe care doar ventilatoarele de terapie intensivă le deţin. acele pulmotoare erau folosite în mină în cazul accidentelor şi până era scoasă victima la suprafaţă. Pe lângă toate aceste lucruri un pat de terapie intensivă de reanimare nu trebuie să aibă doar un ventilator, este necesar să ai monitorizare invazivă, trebuie să ai pompe de alimentare, trebuie să ai tot felul de aspiratoare şi de injectomate. Un pat de terapie intensivă este ca un spital întreg, dar pentru un pacient. Este un sistem care salvează vieţi”.
Spitalul municipal Lupeni are două paturi pe secţia de terapie intensivă, însă se mai pot face ajustări, astfel încât numărul pacienţilor gravi ce ar putea fi trataţi aici să ajungă la 4.
”Noi, în principiu, putem să gestionăm doi pacienţi gravi, mă refer la pacienţi care necesită intubaţie orotraheală şi ventilaţie mecanică, adică pe ventilator. În cazul în care lucrurile se vor complica şi suntem pregătiţi şi de scenariul acesta atunci se mai pot lua două ventilatoare din sălile de operaţie, care, în principiu sunt aparate de anestezie, dar se mai pot menţine încă doi pacienţi. ar fi un număr maxim de 4 cazuri grave, ce pot fi gestionate la spitalul nostru. Echipamentul de protecţie ne protejează în proporţie de 70-80% şi circuitele sunt funcţionale”, a mai spus medicul Remus Hârşan.
Război medical
Cristian Remus Hârşan a trăit mai bine de doi ani în teatrele de război din Irak, Afganistan şi Kurdistan pe care le-a considerat oportunităţi excelente de a practica medicina de urgenţă şi de a se perfecţiona în acest domeniu. Medicul hunedorean este întregistrat cu drept deplin de muncă în mai multe state din întreaga lume şi totodată este recunoscut de armatele Statelor Unite şi Marii Britanii şi face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie.
Medicul face o comparaţie între cele două războaie, armate şi medicale. Sunt asemenări, dar şi deosebiri, aşa cum de altfel este şi normal. În teatrele de război a fost pregătit pentru a recunoaşte alarmă medicală, chimică, biologică, aeriană sau de orice altă natură.
”Este tot un război (şi acest nou coronavirus-n.r.) cu inamici invizibili, şi noi ne pregătim din mers. Nu am fost pregătiţi, instruiţi pentru asta. Mă refer la întreg angrenajul sanitar. Era mai bine dacă se luau măsuri ceva mai devreme, având deja exemple de ţări în acest sens. În război era inamicul vizibil, dar în război există şi atacuri chimice, biologice, aeriene. Noi tot timpul făceam exerciţii pentru orice scenărio. Într-o bază militară se fac pregătiri, inclusiv, pentru atacuri chimice. Erau pregătiri săptămânale şi le recunoşteam după sunetul alarmei. Aşa ştiam ce echipament trebuie să punem pe noi şi unde ne ducem. În cazul unui atac chimic se punea masca şi tubul de oxigen şi fugeam la prima staţie de oxigen unde mufam butelia. Fiecare avea un număr şi acolo cupla butelia şi acolo se rămânea până la noi ordine”, a mai spus medicul.
În teatrele de operaţiuni condiţiile sunt total diferite faţă de lumea civilă. A învăţat ce înseamnă rigorile şi disciplina.
”Se făceau lucrurile astea, ne pregăteam pentru toate scenariile, dar acolo fiind teatre de operaţiuni militare stituaţia este diferită faţă civilie. În civilie te rogi de de oameni să stea în casă şi să respecte măsurile pe care autorităţile le recomandă. Legile nu sunt respectate şi este un lucru foarte rău pentru că lumea nu a înţeles gravitatea situaţiei”, ne-a mai povestit medicul Remus Hârşan.
O concluzie a medicului specialist ATI este că o disciplină mai strictă ar fi limitat atât îmbolnăvirile cât şi pierderile de vieţi omeneşti.
”Dacă am fi fost cu toţii solidari poate am fi trecut mai uşor şi cu pagube mai mici penste această pandemie. şi personalul medical din ţară are ocazia în această perioadă să vadă cum trebuie să se supună regulilor instituite de către cei de la MAPN pentru că şi ceea ce trăim noi în aceste zile este tot o luptă. Experienţa mea din teatrele de luptă este destul de vastă. Am fost în Iraq, Afganistan, Kurdistan unde am acumulat o vastă experienţă dar aceste măsuri sunt foarte greu de aplicat în civilie”, a concluzionat medicul specialist în terapie intensivă.
În acest moment personalul medical din Valea Jiului, şi nu numai, face eforturi supraomeneşti pentru a trata pacienţii cu COVID-19, dar şi pentru a se proteja pe ei şi pe restul oamenilor astfel încât să se limiteze, cât se poate de mult infecţiile cu noul coronavirus.
Cosmin BACIU
