M inisterul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat versiunile actualizate ale Planurilor Teritoriale pentru o Tranziție Justă în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureș, Prahova și Galați.
Obiectivul general al planurilor teritoriale de tranziție justă este de a proteja populația și economia județului în contextul provocărilor tranziției la neutralitatea climatică și de a favoriza valorificarea deplină oportunităților de dezvoltare create de parcursul către o economie cu emisii reduse. Aceste documente strategice vor sta la baza elaborării Programul Operațional Tranziția Justă 2021-2027.
”Cele mai multe emisii ETS verificate în 2020 (61,62%) provin din județele Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați. Restul de emisii ETS (38,38%) provin din 35 de județe și din Municipiul București, ceea ce indică o concentrare substanțială a emisiilor în cele șase teritorii menționate. Din emisiile totale verificate la nivel național în 2020, 25,6% reprezintă emisiile aferente arderii de lignit și cărbune pentru producerea de energie electrică în instalațiile Complexului Energetic Oltenia (CE Oltenia) și Complexului Energetic Hunedoara (CE Hunedoara), două companii publice cu operațiuni în județele Dolj, Gorj și Hunedoara. Deși volumul de emisii aferent arderii de cărbune / lignit în instalațiile CE Oltenia și CE Hunedoara s-a ridicat în 2020 la aprox. 8 milioane tone CO2, acesta a fost cu 66% mai redus față de volumul de emisii din anul 2007, păstrându-se tendința pronunțat descendentă din ultimii 15 ani cauzată, în principal, de implementarea schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră”, arată documentul publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Județul Hunedoara este unul dintre centrele producției de electricitate și agent termic pe bază de huilă din România, tip de producție care urmează a fi eliminat gradual din structura de producție de electricitate a României.
”În zonele defavorizate de la nivelul județului, identificate la nivel de UAT, inițial în conformitate cu OUG 24/98 și, ulterior, conform OUG 75/2000 locuiesc aprox. 250.000 de persoane. Deși, în prezent, regimul juridic special al acestor zone nu mai este activ, disparitățile teritoriale semnificative persistă și au fost reconfirmate prin studiul de fundamentare Disparități teritoriale în România, elaborat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și publicat în august 2021 (Anexa 6). Zonele defavorizate includ, alături de localități rurale, și orașele din Valea Jiului – Lupeni, Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa și Uricani”, mai arată ministerul.
Mecanismul vizează regiunile și sectoarele cele mai afectate de tranziție, având în vedere dependența lor de combustibilii fosili, sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră.
În anul 1991, în județul Hunedoara, peste 51.000 de persoane lucrau în industria extractivă. Industria a cunoscut un declin continuu până astăzi, când, la nivelul CE Hunedoara, mai sunt angajați doar aprox. 2900 de mineri (grafic 10). Conform procesului de tranziție energetică descris în secțiunea 1.1, închiderea ultimelor exploatări miniere se va efectua etapizat până în anul 2032. Astfel, exploatările miniere Lupeni și Lonea sunt cuprinse deja într-un plan de închidere a minelor de cărbune în baza Deciziei CUE 2010/707. Închiderea subterană, reabilitarea și ecologizarea suprafețelor afectate vor fi efectuate până la finele anului 2026. La exploatările miniere Vulcan și Livezeni, lucrările de punere în siguranță sunt prevăzute a se încheia la finele anului 2030, iar reabilitarea și ecologizarea până la finalul anului 2032. Populația rezidentă a fost în 2019 de 379.987 locuitori. Teritoriul a prezentat o tendință accentuată de scădere de 8,9% în perioada 2012 – 2020 a populației globale, în vreme ce tendința de scădere a populației de vârstă activă a fost în aceeași perioadă de 13,8%
P ierderi de locuri de muncă
Conform analizei CE Hunedoara, măsurile de decarbonare vor afecta în perioada 2021 – 2027 un număr de 2250 de angajați din care majoritatea activi în exploatările miniere.
”Reducerea activității CEH va avea în mod necesar impact și asupra locurilor de muncă în întreprinderile care fac parte din lanțul de furnizare al acestei companii. Se poate estima că aprox. 50% din cifra de afaceri a acestor întreprinderi va fi afectată negativ ceea ce se va traduce și într-o reducere a locurilor de muncă. In acest context, trebuie avut în vedere că în prezent în activitatea de transport rutier și transport prin conducte sunt angajate în prezent în județ peste 2244 de persoane, iar în activitatea de depozitare alte 1023 de persoane și că aceste sectoare sunt puternic dependente de CEH. Pierderile de locuri de muncă la nivelul teritoriului la orizontul anului 2030 sunt prezentate în tabelul 12, care prezintă rezultatele modelării macroeconometrice E3ME (…). Modelul indică faptul că pierderea de locuri de muncă este substanțial mai mare decât generarea de locuri de muncă. Cea mai mare pierdere este aferentă categoriei muncitori calificați și asimilați (3400) și muncitorilor necalificați (2600). Serviciile sunt practic singurul sector care adaugă un număr de locuri de muncă (650), dar acesta este cu totul insuficient pentru a compensa pierderile de locuri de muncă în activități care necesită un nivel de pregătire mediu și de bază”, mai arată ministerul.
Propunerile și observațiile pe marginea documentelor pot fi transmise în perioada 26 aprilie – 10 mai 2022.
Monika BACIU
