M omârlanii din zona cătunului de pe Slătinioara au încins pirostriile și au pronit jocul și voia-bună. E zi de sărbătoare, iar cei mai pricepuți bărbați ai satului au pregătit oalele cu mâncare. De Sfinții Petru și Pavel, în acest loc se adună localnici din toată Valea Jiului, pentru că nedeile sunt cele care păstrează tradiția din vremuri care se pierd în timp.
S-au trezit de dimineață, înainte să răsară soarele, au făcut focurile și au pus oalele pe pirostrii. Vor servi 400 de porții de mâncare, cel puțin, iar secretul este unul știuit doar de oieri. Asta, pentru că stă în modul în care prepară păsatul, cu unt și brânză de oi, dar și cum știu să gătească, la foc de lemne, ciorbă de berbec. „Noi fierbem păsatul, punem brânză și așteptăm să vină oamenii. Rețerta este un pic secretă. Nu v-o zic, dar pentru că doar bărbații fac păsatul, să știți că brânza face totul.
Și apoi untul, smântâna de casă făcută. Am preluat-o de la bunicii noștri”, mi-a spus unul dintre cei care a preluat inițiativa și a făcut păsatul, un amestec de porumb pisat, brânză, unt și smântână, fiert la foc mic.
„Mâncarea se pune de dimineață, la 6,00. Era pregătit totul, tocat, de ieri. Am pus la fiert varza, carnea, păsatul în oale mari. Apoi hrănim tot satul și vin oameni și din oraș. Facem peste 400 de porții. Nu sunt invitații făcute, cine vrea să vină, vine”, l-a completat cel care amesteca în oalele cu ciorbă și varză călită.
„Am făcut ciorbă de oaie și varză călită. Eu fac de la 12 ani asta. Mergeam cu tata și atunci am văzut prima dată cum se face. El zicea că nu mă învață. Dar zicea că meseria se fură și am furat-o. M-aș bucura și eu acum să văd pe aici tineri, dar nu prea văd și în pare tare rău”, a spus un alt momârlan de aici.
De Sfinții Petru și Pavel toată lumea vine pe Slătinioara. Este sătucul de munte, care se întinde spre Parâng, și la care ajungi pe o străduță îngustă ce pornește foarte aproape de centrul Petroșaniului.
Pe acest drum am găsit oameni care veneau să își ocupe locul la praznic, chiar din Paroșeni.
„Am costumul tradițional azi, că e o dată în an aici praznicul și am zis să vin pregătită. Măcar la sărbători să îl purtăm”, a spus una dintre femeile care a venit la nedeie. În comunitățile de momârlani, doar bărbații pregătesc masa, iar femeile se îmbracă frumos și vin la horă.
„Am zis să vin și eu. Nu prea știu eu multe”, a spus un localnic care venea de la Vulcan, de la o distanță apreciabilă.
„Am zis să venim, că e sărbătoare. Vin de la Paroșeni”, a completat un alt mesean.
Nedeia din acest loc are loc an de an și aproape nimeni nu mai știe când o fi fost primul praznic aici. E clar că oamenii locului speră ca tradiția să nu se piardă și ca nepoții să fie cei care să preia organizarea în viitor.
Diana Mitrache
