”Termocentrala de la Mintia, ca şi Complexul Energetic Hunedoara, a fost jefuită” – declarația îi aparține ministrului Energiei, Virgil Popescu. Demnitarul a subliniat faptul că societatea energetică a fost înființată cu zero datorii, iar din 2013 și până în prezent, Complexul Energetic Hunedoara a ajuns pe marginea prăpastiei.

„Termocentrala de la Mintia cred că ar trebui să fie o preocupare a noastră, a tuturor. Sunt de acord cu dumneavoastră (George Simion, liderul deputaţilor AUR – n.r.) că este o termocentrală într-un nod strategic, este conectată la linia de 400, dar din păcate, Termocentrala de la Mintia, ca şi Complexul Energetic Hunedoara, a fost jefuită. Da, a fost jefuită. Din 2013 s-a format Complexul Energetic Hunedoara. Zero datorii. 2019 insolvenţă, 3 mili­arde de lei datorii. Oare unde s-au dus banii aceştia? 3 miliarde lei datorii. A intrat în insolvenţă. În 2013 s-a aprobat un studiu de fezabilitate de către AGA de la acea vreme în care s-a solicitat să se facă studiu pentru desulfurare şi instalaţia de şlam dens. Credeţi că s-a întâmplat ceva? Nimic. S-au complăcut toţi în această situaţie până la insolvenţă. Când ajungi în insolvenţă datorită unui domn, ca să nu îi spun altfel, ministru de Finanţe din 2015 care nu a aprobat ajutorul de stat. Nu a vrut să dea drumul la bani, să semneze ordonanţa. Ajutor aprobat la acea vreme de salvare pentru cumpărarea certificatelor de CO², aşa cum am făcut noi la Oltenia şi l-am salvat. Nu a vrut să îl aprobe în aprilie. L-a aprobat în iulie când certificatele de CO² se cumpărau până în 30 aprilie. Ştiţi ce înseamna asta? Înseamnă penalităţi de 100 de euro pe certificat. De asta a intrat în insolvenţă. Deci v-aţi bătut joc, domnilor, ce Termocentrala de la Mintia şi de Complexul Energetic Hunedoara şi apoi plângem de milă? Da, vrem să salvăm Termocentrala de la Mintia, vrem să salvăm locurile de muncă de acolo şi pe cea de la Paroşeni, pentru că aceea este retehnologizată. Acolo nu mai există, acolo nu are probleme de mediu. Termocentrala de la Mintia nu are absolut avizaţie de mediu. De aceea a fost oprită, pentru că riscam o cauză directă la CJUE. Era infringementul pornit. Deci instanţa românească a spus – da, poate funcţiona doar pe depunere, numai că directiva UE spune aşa – nicio o instalaţie mare de ardere nu poate funcţiona fără autorizaţie. Pe asta este infringement, să ştiţi. Asta s-a întâmplat cu Termocentrala de la Mintia. A fost pas cu pas distrusă, ca şi Complexul Energetic Hunedoara. Acuma vom salva. Da, am recomandat lichidatorului judiciar, că el decide, să nu vândă la fier vechi şi obligatoriu cine o va cumpăra, investitorul care va veni să pună în locul ei gaz natural sau orice altă formă de producere în bandă, dar nu cărbune, pentru a produce 800 de megawaţi acolo. Asta se va întâmpla”, a explicat Virgil Popescu, în plenul Camerei Deputaților.
Ministrul a vorbit și de startegia energetică a României. Cărbunele ocupă un loc marginal în document. De altfel, se are în vedere închiderea minelor până în anul 2032.
„Strategia energetică a ieşit din minister. Este un proiect de lege în avizare intraministerială pentru a fi aprobat în Guvern şi trimis în Parlament. Nu am absolut nicio relaţie cu absolut nicio firmă privată. În PNRR sunt bani pentru firme private, pentru firme de stat, pentru parteneriate publice-private, pentru firme deţinute privat majoritar. Lista este publică. Puteţi să le vedeţi. Romgaz, dacă vă referiţi la un anumit proiect, Romgaz a depus o propunere de proiect, pentru că nu sunt proiecte finanţate, sunt propuneri de proiecte, un proiect inovator. Este asumat încă de anul trecut într-un parteneriat public semnat printr-un memorandum cu o companie privată. Vă pot spune că proiectul este inovator. Produce hidrogen verde din energie regenerabilă. Hidrogenul verde este amestecat cu gaz natural. Producem energie electrică, apoi stocăm CO², deci nu emitem CO² pe care îl injectăm în sere. E un proiect inovator, inclusiv la nivelul Comisiei Europene a fost foarte bine primit. Dacă va fi finanţat, proiectul va respecta regulile ajutorului de stat, probabil maxim 50%, dar în funcţie de ce va decide Comisia Europeană. Nu vorbim de proiecte gata finanţate în PNRR, ci de proiecte propuse spre finanţare”, a mai spus Popescu.
Monika BACIU