C utremurele recente din zona Olteniei, precum şi cutremurele puternice din Turcia, au condus la creșterea nivelului de percepție la nivelul societății privind necesitatea reducerii riscului seismic, precum și la accelerarea măsurilor ìnstituite de către autorități cu privire la siguranța cetățenilor și a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică.

”Manifestarea recentă a cutremurelor crustale din zona seismică Gorj, Oltenia, de lângă Târgu Jiu, aduce in prim-plan efectele acestora asupra clădirilor şi comunităților, chiar și în cazul unei magnitudini reduse. Aria in care s-au produs cutremurele este binecunoscută ca o zonă cu seismicitate slabă și moderatã. Cel mai mare cutremur înregistrat in decors de 200 de ani a avut magnitudinea de 5.2 (in anul 1943). Sistemul de tip dublet seismic înregistrat in zona Gorj reprezintă cea mai intensă actîvare a zonei, conform datelor disponibile. Cele două cutremure puternice din zilele de 13 și 14 februarie au produs avarii minore și moderate, în special in zona epicentrală. Acestea au lost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei. Efectele cutremurelor au scăzut semnificativ cu distanța”, arată Ministerul Dezvoltării.
În data de 13 februarie 2023 s-a produs in județul Gorj (la 14 km nord-vest de Târgu Jiu) un cutremur cu magnitudinea ML=5,2 la o adâncime de 17 km. Intensitatea cutremurului in zona epicentrală a fost estimată la V grade pe scara Mercalli. Cea mai mare valoare a accelerației terenului s-a înregistrat la stația Gura Zlata, județul Hunedoara și a avut o
valoare de 52,16 cm/s2. Cutremurul a fost urmat de 16 replici cu
magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,4.
În data de 14 februarie 2023 s-a produs un al doilea şoc puternic cu magnitudinea ML-5,7, declanşat în urma primului şoc la o adâncime de 6 km, care a fost urmat până în prezent de circa 100 de replici cu magnitudini între 1 şi 4.1. Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost estimată la VI grade pe scara Mercalli.
”Cutremurul din 14 februarie a fost cel mai mare cutremur produs în această zonă seismică. Au fost raportate pagube la nivelul clădirilor, constând în principal din căderi de tencuială și țiglă de pe acoperişuri. Valoarea acceleraţiei maxime a terenului a prezentat un trend descrescător cu creşterea distanţei epicentrale. Cea mai mare valoare a fost înregistrată la staţia Gura Zlata, judeţul Hunedoara (105,25 cm/s2).
Deoarece până la acest moment a fost subestimată posibilitatea de apariție a unor cutremure crustale pe faliile din zona de sud a ţării şi în special din zona Olteniei, la ora actuală se cunosc relativ puține aspecte referitoare la
caracteristicile şi
perioadele de revenire ale acestor cutremure, care au dovedit recent un potenţial distructiv ce nu poate fi neglijat. Până în prezent se consideră, pe baza datelor existente, că seismele din sursa Vrancea reprezintă principalul
factor de hazard seismic pentru zona extracarpatică.
S-a dovedit însă că există și posibilitatea producerii unor seisme de suprafață, cu magnitudini semnificative şi efecte asupra fondului construit. Caracterul
relativ neașteptat al apariţiei acestor cutremure reprezintă un semnal de alarmă, atât pentru specialiști, cât și pentru autorități, fiind necesare în perioada următoare acţiuni de punerea în siguranță a fondului construit, precum și studii aprofundate de hazard și risc seismic al zonei, avându-se în vedere inclusiv modificarea codurilor de proiectare seismică, în scopul adaptării la noile informaţii referitoare la hazardul specific zonei”, mai notează Ministerul Dezvoltării.
Monika BACIU