Lege cu impact major, trimisã spre reexaminare

O lege cu impact major asupra mediului a fost trimisã spre reexaminare. Presedintele României, Klaus Iohannis nu nu a promulgat legea  pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã si a trimis-o spre reexaminare.
Lucrãrile hidrotehnice din Defileul Jiului erau vizate de aceastã lege.
“Legea pentru  completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea  pentru cauzã de utilitate publicã defineste „lucrãrile de interes public major”. Potrivit art. 5 din legea mentionatã, vor intra în aceastã categorie lucrãrile care se declarã de interes national si traverseazã localitãti, drumuri judetene, orãsenesti si comunale si asigurã legãturile cu municipii, orase si comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrãrile privind productia si distributia de energie electricã si termicã având ca scop utilizarea durabilã a resurselor de apã, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajãri hidroenergetice. Sintagma „pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea  infrastructurii locale” este neclarã si, aparent, incompatibilã cu utilitatea publicã declaratã pentru lucrãri de interes national. Totusi, includerea acestei categorii de lucrãri în sfera lucrãrilor de „interes public major” ar putea fi justificatã prin prisma unei însumãri mai ample de interese locale ce ar putea excede  planului local, însã acest aspect ar trebui sã fie  clarificat în cuprinsul normei”, aratã Administratia Prezidentialã.
În ceea ce priveste includerea în sfera „lucrãrilor de interes public major” a lucrãrilor „privind productia si distributia de energie electricã si termicã având ca scop utilizarea durabilã a resurselor de apã, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajãri hidroenergetice”, considerãm cã norma este lipsitã de predictibilitate si ar putea genera dificultãti în aplicare.
“Din modul de redactare a normei, aceastã categorie de lucrãri nu este circumstantiatã vreunui tip de interes (local/national) ceea ce permite, în aplicare,  interpretarea potrivit cãreia ar putea fi considerate lucrãri de interes  public major orice lucrãri privind productia si distributia de energie electricã si termicã având ca scop utilizarea durabilã a resurselor de apã. Din aceastã perspectivã, apreciem cã se impune stabilirea, prin lege, a unor criterii clare care sã permitã încadrarea acestor tipuri de lucrãri în sfera „lucrãrilor de interes public major”. Circumstantierea este cu atât mai importantã cu cât legiuitorul trebuie sã aibã în vedere, pe de o parte, echilibrul dintre nevoia de dezvoltare socio-economicã si nevoia de protectie a mediului, iar pe de altã parte, respectarea angajamentelor internationale ale României. În ceea ce priveste evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, semnalãm cã Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, prin art. 18 alin. (5)  instituie o exceptie de la emiterea acordului de mediu pentru proiectele care trebuie realizate din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, si în lipsa unor solutii alternative la  acestea, însã numai  dupã stabilirea mãsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenta retelei Natura 2000.
Totodatã, considerãm cã legea supusã reexaminãrii trebuie reanalizatã de cãtre Parlament si din perspectiva respectãrii angajamentelor internationale ale României. În acest sens, se impune a fi avute în vedere si dispozitiile  Legii nr. 5/1991 pentru aderarea României la Conventia asupra zonelor umede, de importantã internationalã, în special ca habitat al pãsãrilor acvatice, ale Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Conventia privind conservarea vietii sãlbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptatã la Berna la 19 septembrie 1979, ale Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologicã, semnatã la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ale Legii nr. 14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea (Conventia pentru protectia fluviului Dunãrea), semnatã la Sofia la 29 iunie 1994, precum si cele ale Legii nr. 389/2006 pentru ratificarea Conventiei-cadru privind protectia si dezvoltarea durabilã a Carpatilor, adoptatã la Kiev la 22 mai 2003. Fatã de argumentele expuse si având în vedere competenta legislativã exclusivã a Parlamentului, vã solicitãm reexaminarea Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã”, mai aratã comunicatul Administratiei Prezidentiale.
Cosmin BACIU

Advertisements

5 comentarii la „Lege cu impact major, trimisã spre reexaminare

  • 30 iulie 2019 la 08:25
    Permalink

    Mai degraba basina de la mort .Iohanis nu a facut si nici nu v-a face nimic pt romani si Romania El e omul intereselor straine ostile Romaniei. Amintiti-va cum a iesit presedinte peste noapte …..

  • 30 iulie 2019 la 09:46
    Permalink

    In sfarsit prsedintele asculta de cetateni. Si in sfarsit face ceva pentru mediu. Degeaba mergea in drumetie in Parang, atata vreme cat nu parea sa inteleaga importanta protectiei naturii, sa inteleaga cat de saraci vom fi daca vom distruge si putina natura pe care o mai avem. Mai multe amanunte despre aceasta lege incalificabila, aici:
    https://www.youtube.com/watch?v=4_XZkWHGPiQ

  • 30 iulie 2019 la 18:01
    Permalink

    Daca nu vor continua lucrarile in vederea finalizarii obiectivelor de interes national, atunci sa luam
    energie electrica de la plante,broaste,serpi s.a.m.d.

  • 30 iulie 2019 la 18:12
    Permalink

    @Mircea. Asa, fara a fie sacrificat Jiul si fara sa fie facute mai gri vietile celor care-l iubesc, ai bagat tu degetele-n priza si nu ti-a ajuns curentul? Sau la ce-ti trebuie mai mult curent decat produce mixul actual de energie, plin oricum de hidrocentrale pana la refuz? Oricum mare parte din marile hidrocentale ale Hidroelectricii functioneaza sub capacitate. Ce mai vrei?

Comentariile sunt închise.