O lege cu impact major asupra mediului a fost trimisã spre reexaminare. Presedintele României, Klaus Iohannis nu nu a promulgat legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã si a trimis-o spre reexaminare.
Lucrãrile hidrotehnice din Defileul Jiului erau vizate de aceastã lege.
“Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã defineste „lucrãrile de interes public major”. Potrivit art. 5 din legea mentionatã, vor intra în aceastã categorie lucrãrile care se declarã de interes national si traverseazã localitãti, drumuri judetene, orãsenesti si comunale si asigurã legãturile cu municipii, orase si comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrãrile privind productia si distributia de energie electricã si termicã având ca scop utilizarea durabilã a resurselor de apã, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajãri hidroenergetice. Sintagma „pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale” este neclarã si, aparent, incompatibilã cu utilitatea publicã declaratã pentru lucrãri de interes national. Totusi, includerea acestei categorii de lucrãri în sfera lucrãrilor de „interes public major” ar putea fi justificatã prin prisma unei însumãri mai ample de interese locale ce ar putea excede planului local, însã acest aspect ar trebui sã fie clarificat în cuprinsul normei”, aratã Administratia Prezidentialã.
În ceea ce priveste includerea în sfera „lucrãrilor de interes public major” a lucrãrilor „privind productia si distributia de energie electricã si termicã având ca scop utilizarea durabilã a resurselor de apã, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajãri hidroenergetice”, considerãm cã norma este lipsitã de predictibilitate si ar putea genera dificultãti în aplicare.
“Din modul de redactare a normei, aceastã categorie de lucrãri nu este circumstantiatã vreunui tip de interes (local/national) ceea ce permite, în aplicare, interpretarea potrivit cãreia ar putea fi considerate lucrãri de interes public major orice lucrãri privind productia si distributia de energie electricã si termicã având ca scop utilizarea durabilã a resurselor de apã. Din aceastã perspectivã, apreciem cã se impune stabilirea, prin lege, a unor criterii clare care sã permitã încadrarea acestor tipuri de lucrãri în sfera „lucrãrilor de interes public major”. Circumstantierea este cu atât mai importantã cu cât legiuitorul trebuie sã aibã în vedere, pe de o parte, echilibrul dintre nevoia de dezvoltare socio-economicã si nevoia de protectie a mediului, iar pe de altã parte, respectarea angajamentelor internationale ale României. În ceea ce priveste evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, semnalãm cã Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, prin art. 18 alin. (5) instituie o exceptie de la emiterea acordului de mediu pentru proiectele care trebuie realizate din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, si în lipsa unor solutii alternative la acestea, însã numai dupã stabilirea mãsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenta retelei Natura 2000.
Totodatã, considerãm cã legea supusã reexaminãrii trebuie reanalizatã de cãtre Parlament si din perspectiva respectãrii angajamentelor internationale ale României. În acest sens, se impune a fi avute în vedere si dispozitiile Legii nr. 5/1991 pentru aderarea României la Conventia asupra zonelor umede, de importantã internationalã, în special ca habitat al pãsãrilor acvatice, ale Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Conventia privind conservarea vietii sãlbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptatã la Berna la 19 septembrie 1979, ale Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologicã, semnatã la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ale Legii nr. 14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea (Conventia pentru protectia fluviului Dunãrea), semnatã la Sofia la 29 iunie 1994, precum si cele ale Legii nr. 389/2006 pentru ratificarea Conventiei-cadru privind protectia si dezvoltarea durabilã a Carpatilor, adoptatã la Kiev la 22 mai 2003. Fatã de argumentele expuse si având în vedere competenta legislativã exclusivã a Parlamentului, vã solicitãm reexaminarea Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã”, mai aratã comunicatul Administratiei Prezidentiale.
Cosmin BACIU
