O lucrare de cercetare a Universitãtii Petrosani aratã cã debitul Jiului de Est este pãgubit din cauza fisurãrii pânzei freatice, apa disipându-se sau ajungând în Barajul Voineasa.
Un studiu al Universitãtii Petrosani aratã o situatie atipicã în zona Jiet, Petrila, unde se preconiza construirea unei microhidrocentrale, a doua de pe teritoriul orasului.
Problema o constituie fisurarea pânzei freatice, lucru ce face ca apa sã se piardã si sã nu se mai reverse în Jiu, astfel diminuând periculos debitul cursului de apã.
”Sunt trei zone unde sunt prevãzute a se construi microcentrale sau picocentrale. Douã în zona Petrilei si una în zona Uricaniului. La Petrila, existã o mare problemã. S-a fisurat pânza freaticã si în Jiu ajunge din ce în ce mai putinã apã pentru cã se disipeazã, o parte ajungând în barajul Voineasa. Existã o lucrare de cercetare care aratã acest lucru. Apa de pe versanti nu mai ajunge la Petrila sau ajunge în cantitãti foarte mici” – a spus prof.univ.dr. ing. mat. Emil Pop, de la Universitatea Petrosani.
Doar cã petrilenii par sã fi gãsit solutia. Solicitarea constructorului este în aceeasi zonã, la Jiet, dar în amonte de problema sesizatã de Universitatea din Petrosani.
”Existã o solicitare pentru o microhidrocentralã pentru zona Jiet si se lucreazã la întocmirea documentatiei. Aceasta se va face în amonte de statia de filtrare si nu se va mai pune problema debitului” – a declarat primarul Petrilei, Ilie Pãducel.
Tot profesorii de la Universitatea Petrosani au fãcut un studiu, publicat într-o revistã strãinã de mediu, iar concluzia este cã, în viitor, Valea Jiului s-ar putea sã moarã de sete. Si acest lucru se datoreazã tãierilor masive de pãdure în zona Jietului, Parângului, pânã dincolo spre Vest. Un film documentar pe aceastã temã, realizat din avion, aratã dezastrul produs în ultimii ani în Valea Jiului. Specialistii spun cã izvoarele seacã fãrã pãdure…
Ileana Firtulescu
