M inisterul Energiei susține că pentru decarbonarea sectorului de producere a energiei electrice, sursele de energie regenerabilă, eficiența energetică, gazul natural în amestec cu hidrogen şi energia nucleară vor juca un rol important în procesul de reducere a emisiilor.
”În acest context, trecerea de la cărbune la gaze naturale în amestec cu hidrogen şi regene-rabile este o acţiune urgentă şi necesară pentru ca România să atingă obiectivele în domeniul securităţii energetice şi tintele de mediu pentru anul 2030, reliefate în toate documentele programatice, respectiv Planul National Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC). Strategia Energetică a României 2021-2030, cu perspectiva anului 2050 şi Planul Național de Redresare şi Rezilienţă.
În acelaşi timp, avem în vedere faptul că, pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică, în contextul creșterii tintei de reducere a emisiilor pentru anul 2030, sunt necesare măsuri suplimentare care implică un volum semnificativ de investiții pe tot parcursul lanţului tehnologic. De asemenea, este necesară o reformă a piețelor de energie electrică și a gazelor naturale, pentru a face față unui nou model de piață, bazat pe capacități energetice eficiente, curate, flexibile și pe tehnologii inovatoare într-un mediu competitiv atât la nivel național și regional, cât și european”, arată Ministerul Energiei.
Pentru statele membre care au în mixul energetic cărbune, cum este România, noul pachetul legislativ Fit for 55 presupune decizia de phase-out a cărbunelui din producerea de electricitate.
România îşi propune să înlocuiască capacitățile de producere de energie electrică pe bază de cărbune care vor ieşi din exploatare, cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse la nivelul anului 2030, cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă catre producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon.
Decizia de eliminare a cărbunelui din mix-ul energetic are un puternic impact asupra securităţii energetice şi un puternic impact social Realizarea investitiilor la timp, în special cele pe gaze naturale şi asigurarea surselor de finantare sunt elemente cheie in gestionarea impactului măsurilor legislative din pachetul Fit for 55. Fiecare sector economic trebuie să-şi facă propriile evaluări. astfel incat provocarile să fie transformate in oportunitati de dezvoltare”, mai notează Ministerul.
C e se întâmplă cu minele din Valea Jiului
Printre obiectivele şi reformele stabilite în cadrul Planului Național de Redresare și Rezilienţă (PNRR) sunt vizate eliminarea treptată a centralelor electrice pe cărbune
și lignit până în 2030 şi creşterea capacităţii de producere a energiei din surse regenerabile.
”Reforma presupune intrarea în vigoare şi implementarea a două acte normative, respectiv a legii privind decarbonarea prin care se va aproba calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului şi completarea Legii energiei şi/sau a legislatiei secundare cu
prevederi privind simplificarea procedurilor de acordare a licenţelor şi a autorizaţiilor pentru investiţiile în energia din surse regenerabile,
stabilind termene de răspuns administrativ scurte şi obligatorii şi proceduri de responsabilizare pentru întârzierile nejustificate, reducerea documentației şi a procedurilor necesare și introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse
regenerabile offshore; implementarea răspunsului la cerere pe piaţa de echilibrare până în anul 2030”, mai notează ministerul.
4 500 MW a pierdut SEN
”Ieşirea din cadrul Sistemului Electroenergetic National (SEN) a peste 4.500 MW (produşi pe cărbune), din care anul acesta nu va mai ieşi nici o capacitate, şi instalarea a minim 6.9 GW de capacități adiţionale de energie din surse regenerabile până în anul 2030, face ca elaborarea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic, prin implementarea unui calendar prestabilit, finalizarea ecologizării siturilor de exploatare până la nivelul anului 2032, coroborat cu
dezvoltarea unui cadru de reglementare şi intestitional stimulativ, care să încurajeze
utilizarea tehnologiilor regenerabile, dezvoltarea rețelei de transport şi digitalizarea sectorului, să reprezinte obiective majore”, mai arată Ministerul Energiei.
Monika Baciu
