Născut pe 13 iulie 1962, Viorel Vancea a fost cooptat în lotul Jiului la începutul sezonului 1985-86. După un sezon la F.C.Univ.Craiova, U.T.A., îl găsim în viitorii ani (1990-1995) la echipe din Ungaria (Honvéd, Békéscsaba, Vasas, Videoton, EAC Szeged, Debrecen VSC), apoi pe final de carieră, la F.C.Bihor Oradea. L-am întâlnit zilele acestea la Petroșani, și nu am ratat șansa unui interviu.
Reporter: Viorel, te apropii de 59 de ani…Ce au însemnat cei doi ani la Petroșani?
V.Vancea: În primul rând intrarea în fotbalul mare, veneam de la Olimpia Satu Mare, aveam 23 de ani, era momentul să îmi doresc ceva mai mult. Am găsit la Petroșani o echipă Jiul dornică să revină în Divizia „A”, (tocmai retrogradase…) revenise și Gigi Mulțescu de la Dinamo, am simțit un grup cu mare dorință de a promova din primul an. Am venit din retur, aici jucau Cristi Florescu, Vasile Popa, Doru Stana, D.Daniel (Szekely), Benone Popescu, Băluță, Lasconi, jucători excepționali!
Reporter: Ce a contat cel mai mult în acel campionat 1985-1986? Iată, au trecut 35 de ani…
V.Vancea: Da, parcă a fost ieri! Păi cel mai bun imbold și exemplu a fost Gigi Mulțescu. Avea 33 de ani, o experiență vastă, era și jucător și antrenor, știa să ne capaciteze, să ne insufle acel spirit de luptă. Și ne-a ieșit!
Reporter: A fost „la baionetă” cu Baia Mare…
V.Vancea: Da, F.C.Maramureș avea o trupă puternică, dar și noi la Jiul eram o gașcă faină! Am făcut egal cu ei, la Baia Mare, dar și la Petroșani. Am avut dueluri aprige în acel campionat cu U.T.A., Minerul Cavnic, Gloria Bistrița, C.I.L.Sighet, dar și cu Minerul Lupeni. Am promovat la golaveraj!
Reporter: Apoi a urmat un campionat în Divizia „A”…
V.Vancea: Da, eu prinsesem gustul golului, înscrisesem 7 goluri în Divizia „B”, oricum mai puține decât Lasconi (13) sau Mulțescu (12). Șocul cu Divizia „A” a fost însă prea mare. Veniseră Bojtor, Sedecaru, Daniel Timofte, Henzel, Ov.Dodu, Iulian Balaj, Rici Cristea, era o infuzie de tineri, dar parcă prea necopți pentru marile bătălii cu Steaua, Dinamo, Sportul Studențesc, Universitatea Craiova sau chiar Victoria București, care a avut o mare implicare în retrogradarea noastră…Sincer, am regretat enorm retrogradarea, oricum, aveam echipă mai bună decât Flacăra Moreni care scăpase tot datorită unor jocuri de culise.
Reporter: Apoi, ai plecat…
V.Vancea: Da, eu îmi doream să continuăm în prima divizie. M-au dorit cei de la Univ.Craiova, aceea echipă formidabilă, cu Balaci, Negrilă, Irimescu și toți ceilalți. M-a luat apoi Gigi Mulțescu la U.T.A., o echipă în care jucau Sinescu, Roland Nagy, Mitu, Keregi, cu care am fost foarte aproape de promovare în ediția 1988-1989.
Reporter: A venit Revoluția din decembrie 1989, ce a urmat pentru tine?
V.Vancea: Probabil că a fost primul fotbalist român care am plecat peste graniță! Eram la F.C.Bihor Oradea, aveam 28 de ani și a apărut o oportunitate de la Honved Budapesta. Am cucerit titlul în Ungaria, am jucat în cupele europene. După câțiva ani în Ungaria, am revenit și mi-am încheiat cariera la F.C.Bihor Oradea.
Reporter: Dar Jiul?
V.Vancea: Rămâne un episod important în viața mea. Au fost doi ani în care m-am simțit excelent, aici m-am afirmat, aici la Petroșani mi-am făcut mulți prieteni. Știu că acum Jiul este în Liga a III-a, mi-aș dori să ajungă să se bată din nou la promovare, așa cum o făceam noi în urmă cu 35 de ani.
A consemnat Genu TUȚU
