Contractul pentru reabilitarea barajului de la Valea de Pesti a fost reziliat. Pentru reabilitarea si modernizarea Barajului de la Valea de Pesti au fost elaborate mai multe proiecte, însã niciunul nu a fost dus la final.
”În anul 2012 a fost încheiatã procedura de achizitie pentru contractarea executiei lucrãrilor, contractul fiind sistat datoritã nefinalizarii procedurilor de obtinere a finantãrilor. În conditile constrângerilor bugetare cauzate de criza mondialã si pentru a asigura echilibrul si stabilitatea economico-financiara s-au impus o serie de mãsuri de redimensionare a bugetelor alocate, pânã la aceastã datã nefiind alocate fonduri pentru valoarea creditelor bugetare prevãzute în Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 14/2012 pentru reglementarea unor mãsuri financiare cu privire la Programul national de dezvoltare a infrastructurii”, se aratã în documentele Ministerului Mediului si Schimbãrilor Climatice.
În anul 2008 a fost sistata finantarea aprobatã prin Legea nr. 389 din 28 septembrie 2004 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare privind finantarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitatilor naturale si pregãtirea pentru situatii de urgentã si a Acordului de asistentã financiarã nerambursabila dintre România si Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionând în calitate de agentie de implementare, privind finantarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamitatilor naturale si pregãtirea pentru situatii de urgentã.
Obiectivul de investitii mentionat a fost aprobat prin Programul national de Dezvoltare a Infrastructurii aprobat prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 105/2010.
”În aceste conditii Ministerul Mediului si Schimbãrilor Climatice precum si institutile aflate în subordonarea, autoritatea sau coordonarea sã, vor depune toate eforturile posibile pentru exploatarea în conditii de sigurantã a barajului, conform regulamentului de exploatare si proiectului de urmãrire specialã si urmãrirea realizãrii lucrãrilor de punere în sigurantã a barajului si acumulãrii Valea de Pesti prevãzute în proiectul tehnic”, se mai aratã în acelasi document.
Administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate.
Din 1973, de când a fost dat în folosintã, barajul nu a fost golit niciodatã, desi de câtiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. Desi administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investitia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile. Cu o lungime la coronament de 237,5 metri si o lãtime de 6,35 de metri, Barajul Valea de Pesti asigurã alimentarea cu apã potabilã pentru populatia din Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa si o parte din Petrosani, dar are si rol de alimentare cu apã a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Datele tehnice aratã cã lacul de acumulare de la Valea de Pesti are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã si are un luciu de apã de 25 de hectare. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtrati, în timp ce lacul are o adâncime maximã de 53 de metri si o lungime de doi kilometri. Initial, la constructia lui, barajul a fost gândit si pentru atenuarea viiturilor, însã din cauza fisurilor apãrute în timp, acest rol este mai mult teoretic decât practic. Chiar dacã specialistii dau asigurãri cã riscurile sunt zero, dacã barajul s-ar rupe situatia ar fi catastrofalã. Practic, apele lacului ar mãtura localitãtile Uricani, Lupeni, Vulcan si Iscroni.
Monika BACIU
