U n drum de vreo câțiva zeci de kilometri va fi, în curând, ilustrat cu panouri din care călătorii să afle ce s-a petrecut acolo de-a lungul istoriei. Și nu e vorba despre orice rută, ci de Drumul poștalioanelor, o cale ce făcea cândva granița dintre Imperiul Austro-Ungar și România, prin zona Văii Jiului.
Povestea drumului este ilustrată în panouri, iar fotografiile sunt
autentice. Istoria, însă, a fost redată de profesorul universitar Mircea Baron, așa încât
acura-tețea
evenimentelor este una verificată. Iar cel care a găsit potrivit acest demers este Emil Părău.
„Domnul profesor Baron a scris o carte despre Drumul
Poștali-oanelor, ce cuprinde evenimentele de acolo și a zis că ar fi binevenit ca, mergând pe acest drum, din loc în loc, să fie câte un popas, din care să se afle ce s-a petrecut acolo. De
exemplu, ajung turiștii la Panteonul din pasul Vâlcan, unde sunt niște busturi. Mulți se întreabă ce e cu ele. Iar de acum vor afla exact. Dar și la Merișor. Apoi, venind pe Merișor, găsim clădirea aceea distrusă, cu ziduri groase de peste 1 m și aflăm că acolo a fost o școală, dar cândva era un han la care se făcea schimbul de cai pe Drumul Poștalioanelor, acolo unde în anul 1520 chiar s-au întâlnit delegații lui
Neagoe Basarab cu cei din Ardeal și au stabilit granițele. Ele erau atunci pe Merișor, Dealul Babii, Oboroca și Piatra Tătarului”, a explicart omul de afaceri Emil Părău.
Toată istoria
drumului ce intră acum la Merișor, prin satele de acolo și iese în pasul Vâlcan a fost ilustrată și expusă publicului. Panourile vor fi amplasate pe drumul acesta, ce străbate
cam 30 de km
până în Gorj, și este poate cel mai vechi
drum din România, încă circulabil.
Diana Mitrache
