1.Premianta, ”alungata” de la ora de sport din lipsa de echipament.
2. ”Da’ di ce?, pantru ce?”. D-aia ca meriti batrânete linistita, cu bucurii, nana Lucretie!
Maria are un chip luminos, deschisa si cominicativa, este eleva in clasa a VIII-a la Scoala Generala nr.2 din Colonie Petrosani, diriginte Claudiu Todeciu. Cum banuiam, este premianta clasei, abonata bibliotecii, are multi prieteni si iubeste limba franceza.
Când senatorul PSD, Cosmin Nicula, i-a batut la usa pentru a-i dona o parte din salariul de parlamentar, Maria Mariciuc, era plecata pentru a-si face rost de adidasi pentru a fi primita la ora de sport. Pentru ca parintii sai nu au un loc de munca, iar alocatiile si bursa Mariei, abia de ajung pentru a trai de pe o zi pe alta, premianta clasei cu greu face fata cerintelor scolii, care altora le par normale.Nu a fost primita la ora de sport din lipsa de echipament. Dar Maria nu se plânge si povesteste cu o seninatate molipsitoare despre scoala si viata ei.
”Am o sora mai mica si doi frati mai mari. Nu, in vacante nu am fost in tabere, dar am fost la fratele meu mai mare, la Orastie. Imi place mult franceza, dar si româna, desenul, matematica si cred ca ma descurc, sunt prima din clasa. Bani de carti nu am, dar imprumut de la
biblioteca. Da, azi am avut ce pune pe masa… Ii multumesc domnului senator, pentru noi a insemnat tare mult ajutorul pe care ni l-a dat. 10 milioane pentru noi este o minune” – a povestit Maria, fara a se jena de saracie. Ea ia lucrurile asa cum sunt si incearca sa se faca fata momentului, fara sa-si plânga de mila si isi va cumpara si adidasi pentru ora de sport.
In celalalt capat al Petrosaniului, sus pe Costa, nana Lucretia lacrimeaza spunând ca nu a mai rasfatat-o nimeni ca acum, de când ”ati venit voi, de la ziar”. Dupa aparitia in Cronica Vaii Jiului a povestii sale, femeie bolnava si izolata, pe nana Lucretia Baraiac au n”infiat-o” cei de la PSD Petrosani, care o viziteaza periodic, ii duc hrana si medicamente. Când senatorul Nicula a urcat pâna sus, la casuta din lemn, insotit de mai multi prieteni ai nanei, femeia micuta statea in dreptul geamului, la lumina, citind din Biblie. La vederea celor 10 milioane primite, intreba intr-una ”da di ce?, pantru ce?”. D-aia ca meriti batrânete linistita, cu bucurii, nana Lucretie!
”M-o apucat un tremurat când am vazut oamenii ceia buni. Nepotii mei nu au mai venit de doua luni, dar ei vin mereu si imi aduc de toate. Dumnezeu sa le dea si sa va dea sanatate si la toata familia voastra si a lor” – a fost reactia Lucretiei Baraiac.
La intorcere, unul dintre barbatii din grup a intrebat: oare poate trai cineva fara sa ajute pe cineva, pentru ca este extraordinara acesta bucurie a celui ajutat?
Ileana Firtulescu