Complexul Energetic Hunedoara este vital pentru Sistemul Energetic National. O aratã studiul realizat de Transelectrica. Documentul postat pe site-ul Ministerului Energiei subliniazã cã „în conditiile în care centralele electrice ale CEH nu functioneazã, existã posibilitatea de aparitie a unor circulatii foarte mari de putere si chiar suprasarcini pe axul 220 kV Urechesti – Târgu Jiu Nord – Paroseni – Baru Mare – Hãsdat. Nefunctionarea grupurilor apartinând CEH ar conduce la cresterea transferului de putere dinspre zona de sud a tãrii cãtre zona centralã si mai departe cãtre nordul si vestul SEN. Practic, prin functionarea centralelor apartinând CEH consumul de energie electricã din statiile limitrofe este alimentat preponderent din productia de energie din zona respectivã, spre deosebire de situatia în care aceste centrale nu functioneazã, situatie în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN”.
În România, sursele de productie de energie electricã sunt repartizate dezechilibrat între jumãtatea din sud si cea din zona de nord a tãrii. Astfel, în jumãtatea de nord a tãrii sunt instalate capacitãti care acoperã doar 20 % din productia de energie electricã a SEN.
“Nefunctionarea grupurilor generatoare din cadrul centralei termoelectrice Mintia si centralei termoelectrice Paroseni conduce la cresterea transferului de putere dinspre zona de sud spre zona centralã si mai departe cãtre nordul si vestul SEN pe axa de 220 KV Târgu Jiu Nord-Paroseni-Baru Mare-Hãsdat-Pestis-Mintia. Functionarea respectivei axe de transport la limita capacitãtii influenteazã în mod negativ capacitatea transfrontalierã dinspre România spre Ungaria si, în aceastã situatie, participarea României la piata cuplatã pentru capacitãtile transfrontaliere, organizatã între România, Ungaria, Republica Cehã si Slovacia, în sensul în care valorile capacitãtilor de transfer ale României în directia export vor scãdea. Astfel, orice defect pe axa respectivã conduce la o scãdere si mai accentuatã a capacitãtii actuale de schimb transfrontalier”, mai aratã documentul.
Scenarii sumbre
În cazul opririi celor douã termocentrale, scenariile sunt sumbre. Studiul identificã mai multe influente negative în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla. Astfel,
“Ca si concluzie finalã în acest studiu, operatorul de transport si sistem (OTS) a recomandat mentinerea grupului de la CET Paroseni si cel putin a unui grup în CTE Mintia pânã la finalizarea (termen estimativ: 2023-2024), a lucrãrilor de trecere a axului „Banat” (axul de 220 kV Portile de Fier – Resita – Timisoara – Sãcãlaz – Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, crescând astfel capacitatea de transport a axului respectiv si capacitatea de interconexiune internationalã. Având în vedere rolul important pe care CEH îl avea la nivelul SEN, la elaborarea Planului National de Tranzitie (PNT) în anul 2014 (plan care cuprinde 38 de instalatii mari de ardere considerate cã vor avea nevoie de investitii pentru conformarea cu noua Directivã 2010/75/UE privind emisiile industriale) a fost inclusã si termocentrala Mintia cu o perioadã de tranzitie, sub incidenta prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale, pentru perioada 01.01.2016 ÷ 30.06.2020)”, mai aratã studiul.
În ipoteza retragerii din exploatare a unor capacitãti de productie energie electricã, care utilizeazã combustibili clasici, înainte de realizarea unor capacitãti de înlocuire, aceasta va afecta în mod evident, în sens negativ, siguranta alimentãrii SEN si chiar securitatea energeticã a tãrii. Nivelul pierderilor în retea este influentat de distanta dintre centrele de productie si cele de consum, deci de modul în care se distribuie acoperirea sarcinii pe grupurile existente în sistem si de volumul si destinatia schimburilor de energie internationale. Din acest punct de vedere, în zona de centru si N-V a tãrii, CEH este singurul mare producãtor de energie electricã. Fatã de aspectele de naturã tehnicã mentionate care aratã cã, centralele din cadrul Societãtii Complexul Energetic Hunedoara – S.A. sunt necesare pentru pentru functionarea Sistemului Electroenergetic National (SEN) în conditii de sigurantã si adecvantã este necesar a fi prezentate si alte categorii de riscuri existente în raport de functionarea centralei termoelectrice Mintia si centralei termoelectrice Paroseni, elemente care conduc la necesitatea adoptãrii unor decizii urgente si neîntârziate în ceea ce priveste asigurarea unor servicii tehnologice de sistem.
Monika BACIU
