Karoly Kocsis este fost absolvent al Universitãtii din Petrosani, actualmente conferentiar universitar la Universitatea din Nevada, Reno, din Statele Unite ale Americii. Karoly Kocsis este specializat în domeniul miniere. Bazele i-au fost puse la Universitatea din Petrosani, iar acum, este un cercetãtor de renume mondial la Universitatea din Nevada. Dezvoltã programe si tehnologii miniere care sunt implementate pe plan global. A pãrãsit România, în anul 1995, iar acum l-am regãsit la Universitatea din Petrosani unde se pun bazele unui nou proiect de colaborare.
“Nu a fost usor si e o mândrie cã sunt absolvent al Universitãtii din Petrosani. La conferintele la care particip sunt introdus ca absolvent al Universitãtii din Petrosani si vreau sã subliniez faptul cã universitatea este recunoscutã pe plan international. Când spun “University of Petrosani” toatã lumea stie unde este. Am absolvit în 1987, am lucrat la Institutul de Proiectãri Miniere din Petrosani, apoi m-am transferat la Cluj la Proiectãrile Miniere si în 1995 am emigrat cu familia în Canada, unde am lucrat în consultantã, iar apoi am lucrat la un institut de cercetare al guvernului federal timp de 11 ani si atentia mi s-a canalizat pe aeraj minier, securitate si sigurantã minierã. Dupã 14 ani am fost angajat ca profesor asociat, în România fiind echivalentul conferentiarului universitar. Mai am o treaptã sã ajung la faza de profesor, iar anul trecut m-am definitivat pe post pentru restul vietii mele. Predau aeraj minier, metode de exploatare subteranã si de suprafatã”, a povestit Karoly Kocsis.
Masteranzii si doctoranzii Universitãtii din Petrosani vor avea ocazia de a pleca în Statele Unite ale Americii, la Universitatea din Nevada. Karoly Kocsis s-a aflat la Petrosani pentru a pune bazele unei noi colaborãri între cele institutii de învãtãmânt superior.
“Cu Universitatea din Petrosani am semnat un acord de cercetare, acum doi ani, încercãm sã facem un schimb de experientã cu profesori si masteranzi si doctoranzi. Încercãm sã ajutãm pe cât posibil. Noi suportãm financiar cheltuielile cu studentii român pe care îi aducem în Nevada, suportul vine de la proiecte de cercetare. Noi avem doar 100 de studenti în cei cinci ani de studiu, dar este considerat un departament destul de mare în SUA. Sunt 14 departamente miniere în SUA, iar pe an absolvã 10-15 studenti/an. Absolventii nostri sunt angajati imediat cum terminã universitatea. Mineritul este important. În Nevada, depozitele sunt preponderent de aur, sunt 10-12 mine de suprafatã si 10 mine de subteran”, a mai precizat fostul absolvent al Universitãtii din Petrosani.
6 ani si douã miliarde de dolari
În decurs de sase ani, Karoly Kocsis a adus proiecte în valoare de douã miliarde de dolari Universitãtii din Nevada. Toate proiectele vizeazã domeniul minier. Sistemul minier din Statele Unite ale Americii diferã fatã de cel din Valea Jiului.
“Am multe proiecte de cercetare. În 6 ani am adus proiecte în valoare de douã miliarde de dolari universitãtii din Nevada, prin care încercãm sã dezvoltãm un program pentru masteranzi si doctoranzi. Am trei proiecte importante, la ora actualã. Anul viitor voi termina un proiect în ceea ce priveste abatajele. În SUA, abatajele sunt mecanizate si automatizate, dar din cauza emisiilor diesel sunt probleme. Încercãm sã reducem cât mai mult cãldura generatã de aceste masini si sã schimbãm aerajul. Multe mine necesitã rãcire. Eu lucrez pe proiecte de rãcire. În Africa de Sud,Canada, Australia mineritul este foarte evoluat. Al doilea proiect este un aparat care are abilitatea de a mãsura praful de cãrbune instantaneu. Acum se mãsoarã altfel praful de cãrbune, iar sunt necesare 2-3 sãptãmâni pânã sunt gata rezultatele. Acest proiect este bazat pe tehnologia opticã si are abilitatea de a mãsura instantaneu. Nu numai cã mãsoarã praful de cãrbune instantaneu, dar mãsoarã si praful de silica. Dacã proiectul va fi un succes, aparatul îl vom produce pentru uzul global. Al treilea proiect este în domeniul sãnãtãtii si securitãtii în care folosim realitatea virtualã. Este o tehnologie nouã. Toate programele de securitate sunt computerizate”, a mai spus sursa citatã.
Sentimente amestecate
A plecat în România în urmã cu 23 de ani, iar si acum sentimentele sunt amestecate. Temelia profesionalã i-a fost formatã la Universitatea din Petrosani, iar mai apoi Karoly Kocsis s-a perfectionat în Canada, acolo unde a ajuns pentru prima datã.
“În eglezã se spune “mixed fillings”. În momentul în care am plecat, în anul 1995, situatia economicã si politicã a fost destul de confuzã, în România. Nu a fost usor ca sã ne realizãm pe plan profesional, dar dacã ai o fundatie solidã atunci totul este posibil. Eu am terminat un masterat în Ontario, iar doctoratul l-am terminat în Vancouver la British Columbia. Nu mi-a fost foarte greu, mineritul m-a interesat”, a mai spus Karoly Kocsis.
Închiderea mineritului fenomen global
Închiderea mineritului de cãrbune nu este doar o problemã europeanã, ci este un fenomen global. Karoly Kocsis ne spune cã în SUA si Canada, mineritul este computerizat, iar pentru a deschide o minã de cãrbune investitia este una costisitoare: douã miliarde de dolari, iar pentru aceasta trebuie sã ai un studiu de fezabilitate solid care sã convingã institutiile de finantare cã mâna o sã fie profitabilã. În schimb, cu închiderea minelor de cãrbune se confruntã si Statele Unite ale Americii. Zeci de localitãti au rãmas pustii dupã lichidarea mineritului pentru trecerea la energia verde.
“Sunt la curent cu situatia din Valea Jiului, dar din pãcate situatia nu este localã. Situatia este globalã. În SUA avem probleme cu minele de cãrbune pentru cã administratia Obama nu numai cã nu a fost detrimentarã mineritului de cãrbune. Au fost subventii serioase pentru energia verde, iar Obama a justificat cã este un “pas verde”, iar uzinele au fost trecute pe gaz natural, iar atunci toate minele de cãrbune au început sã sufere. Actualul presedinte Trump încearcã sã schimbe problema, sã remedieze, dar se pare cã este prea târziu. Noi putem sã construim uzine energetice pe bazã de cãrbune, dar o gresealã strategicã influenteazã foarte mult situatia. Sunt localitãti mici care sunt pãrãsite. Nu mai trãiesc oamenii în casele din Virginia, West Virginia, Pennsylvania, au rãmas pãrãsite, abandonate. Când faci un pas strategic trebuie sã te gândesti la necesitãtile si afectiunile pe care le genereazã. Noul guvern încearcã sã schimbe, sã rejuveneze industria minierã, dar e prea târziu”, a mai spus sursa citatã. Prof. univ. dr. ing. Karoly Kocsis este considerat unul dintre cei mai mari specialisti în domeniul aerajului si ventilatiei miniere.
Monika BACIU
