C omplexul Energetic Valea Jiului a fost înființat în primele zile ale anului 2023, și urma să fie funcțional din luna aprilie, așa cum promitea ministrul de atunci Virgil Popescu. Este funcțional abia de luni. Și tot de atunci, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în faliment, în mod oficial.
Având în vedere necesitatea implementării imediate a Planului de închideri mine, aferent perioadei2023-2032, pentru autorizarea de către Comisia Europeană a unor măsuri de sprijin necesare implementării programului de decarbonizare a exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, , Livezeni și Vulcan, Guvernul României a acordat o finanțare sub formă de grant pentru anul 2023 către Societatea Complexul Energetic Valea Jiului.
„Alocăm 50 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru toți cei peste 2000 de angajați ai Complexului Energetic Hunedoara, ca să își primească salariile. Le-am promis asta, sâmbătă, oamenilor de acolo. Practic, construim o companie energetică nouă, Complexul Energetic Valea Jiului SA, care va prelua salariații din CEH”, a declarat, după ședința de Guvern, Marcel Ciolacu, premierul României.
Complexul Energetic Hunedoara, pentru că nu mai are nici active, nici angajați, intră, potrivit administratorului judiciar Emil Gros, în procedura de faliment. Noul complex energetic, însă, are în plan să producă energie și din surse regenerabile, nu doar huilă. Dar pentru asta are nevoie de investiții. Premierul a spus că există și intenția și surse de finanțare. „Va fi o companie ce își propune și proiecte de producție din surse de energie verde, atât pe zona fotovoltaicelor, cât și pe hidro. Aceste proiecte pot fi finanțate și pe
fonduri de modernizare, dar avem la dispoziție și Fondul de Tranziție Justă, unde există peste 500 de milioane de euro disponibili pentru județul Hunedoara”, a mai precizat premierul.
Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în anul 2012 prin comasarea termocentralelor Mintia şi Paroşeni şi a minelor Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan, apreciate, la acea vreme, ca viabile.
Conform datelor financiare de pe site-ul companiei, CEH înregistra la data de 30 iunie 2018 o pierdere netă de 164,5 milioane lei. La aceeaşi dată, datoriile totale ale companiei se ridicau la 1,607 miliarde lei, din care 1,133 miliarde lei la bugetul general consolidat.
Camera Deputaţilor a adoptat, în martie 2014, Ordonanţa care prevede preluarea de către CEH a obligaţiilor fiscale ale CNH, deputaţii PSD şi PDL învinuindu-se reciproc de situaţia mineritului. Decizia deputaţilor a survenit după ce CNH Petroşani, aflată în lichidare, a cerut insolvenţa CEH, pentru o creanţă certă de 70,7 milioane de lei.
Prima amnistie a avut loc 2009, pentru prima dată după ce România a intrat în UE. La vremea aceea, președintele Consiliului de Adminsitrație al CNH, Puiu Horea, pornea demersurile pentru șetrgerea datoriilor, de către Guvernul condus atunci de Boc. În 2009, la CEH erau 10.000 de oameni angajați, doar la minele de cărbune, în timp ce datoriile earu atunci de 4 miliarde de lei.
În 2009, Guvernul anunța Parlamentul, pentru prima dată, că printre proiectele pe care urmează să le aprobe figurează și legea de ștergere a datoriilor istorice la CNH Petroșani, cel mai mare datornic al statului, cu peste 3,5 miliarde de lei (820 mil. euro). Proiectul de lege a fost atunci prezentat Guvernului de către Ministerul Economiei. CNH având o cifră de afaceri de circa 870 de milioane de lei (205 mil.e uro) pe an.
Diana Mitrache
