Complexul Energetic Hunedoara are şanse de a se redresa. Este nevoie, în primă fază, de restructurare societăţii. Administratorul judiciar arată că societatea energetică hunedoreană are o importanţă majoră pentru funcţionarea sistemului energetic naţional. O potenţială intrare în faliment ar avea consecinţe nefaste, structurate pe mai multe paliere, sociale, economice şi de siguranţă naţională.
”Plecând de la considerentele de ordin teoretic, dar şi de natură practică ce decurg din analiză comparativă a efectelor generate de procedura reorganizării şi cea de faliment, putem conchide că cea dintâi este net avantajoasă pentru toate entităţile ce participă la această procedură. Dacă în procedura falimentului creditorii urmăresc recuperarea integrală a creanţei împotriva averii debitorului fără ca aceasta să îşi poată continua activitatea de exploatare, procedura de reorganizare este caracterizată de faptul că lichidităţilor obţinute din vânzarea bunurilor excedentare din patrimoniul debitoarei li se adaugă profitul rezultat din continuarea activităţilor profitabile debitoarei, toate destinate plăţii pasivului, gradul de acoperire al creanţelor fiind astfel mai mare”; arată raportul administratorului judiciar.
Acesta subliniază că se poate face o reorganizare prin valorificarea activelor societăţii.
”Analizând comparativ, valoarea care poate fi obţinută în cazul reorganizării din valorificarea activelor excedentare, completată de sumele obţinute din exploatarea celorlalte active care generează un profit operaţional, este superioară valorii de lichidare obţinută în cazul falimentului, iar gradul de acoperire al creanţelor alături de alte beneficii de ordin economic sunt preferabile pentru creditorii şi colaboratorii implicaţi în procedură. În prezent, societatea se află într-un moment de dificultate din punct de vedere financiar, existând un vădit dezechilibru, care, la o primă vedere, ar putea duce la concluzia că societatea nu poate fi supusă unui plan de reorganizare viabil”, arată raportul menţionat. Principalii factori care au condus societatea la acest dezechilibru financiar, factori care se menţin şi în prezent sunt cele legate la neconformarea la regelementările de mediu: SCE Hunedoara SA nu a avut şi nu are resurse proprii necesare pentru achiziţia certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; vânzarea energiei electrice şi termice la un preţ inferior costului de producţie, ceea ce a condus la înregistrarea unui rezultat operaţional negativ în ultimii ani; gradul de îndatorare ridicat înregistrat de debitoare, ceea ce indică dificultăţi semnificative în gestionarea eficientă a activităţii debitoarei
”Cu toate acestea, reglementarea insolvenţei, atât prin spirit cât şi prin prevederile concrete consacrate de legiuitor, are ca scop principal acordarea unei a două şanse companiei, oferind o protecţie temporară împotriva demersurilor discreţionare ale creditorilor prin consacrarea principiului concursual şi a priorităţii reorganizării. Astfel, pentru ca o companie de impact naţional să poată propune o redresare fiabilă, este necesară identificarea principalelor cauze care au condus la insolvenţa societăţii. De asemenea, dat fiind obiectul de activitate al societăţii şi impactul socio-economic pe care l-ar avea o eventuală procedură de faliment, putem porni de la premisa că la momentul actual nu există argumente sau date care să susţină că în ipoteza falimentului distribuirile de sume către creditori s-ar situa la un nivel superior celor obtenabile într-o procedură de reorganizare. Acest context ar putea constitui fundamentul pentru implementarea unei strategii preliminare care să faciliteze elaborarea unui plan de reorganizare a societăţii CEH SA”, mai arată raportul.
Raportat la obiectivele conducerii companiei şi la planurile pe termen scurt şi mediu cu privire la activitatea operaţională, au fost comunicate administratorului judiciar mai multe măsuri preliminare aferente perspectivelor de redresare a activităţii ce urmează a fi implementate în perioada imediat următoare:
”Măsuri organizatorice privind reducerea diferenţei dintre venituri şi cheltuieli printr-o valorificare mai eficientă a bazei materiale a resurselor şi a capacităţii profesionale a personalului; Reorganizarea, restructurarea şi diversificarea unor activităţi auxiliare, conexe activităţii principale; Continuarea demersurilor pentru obţinerea autorizării ajutorului de stat şi implementarea măsurilor de închidere şi punere în siguranţă pentru EM Lonea şi EM Lupeni până în anul 2024, conform studiului Glowny Instytut Gornictwa (GIG) din Polonia; Finalizarea demersurilor legate de accesarea unui ajutor de stat de tip SIEG (acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general) pentru susţinerea activităţii energetice; Intensificarea eforturilor pentru creşterea producţiei de cărbune şi implicit a cantităţii de energie electrică obţinută din resurse proprii de combustibil, prin folosirea judicioasă a bazei de material existente; Identificarea de către statul român în calitate de unic acţionar a unor soluţii care să asigure surse financiare pentru a înveşti în bunurile proprii, investiţii care vor contribui la dezvoltarea capacităţilor de producţie şi implicit la creşterea veniturilor; Redimensionarea structurii de personal, prin reducerea numărului cu angajaţii care îndeplinesc condiţiile ieşirii la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; Încetarea contractelor individuale de muncă pentru angajaţii care deţin atât calitatea de pensionar cât şi calitatea de salariat al SCEH SA”, mai notează raportul.
Suplimentar faţă de aceste măsuri preliminare, debitoarea, prin declaraţia privind intenţia de reorganizare depusă la dosarul cauzei, a precizat că planul de reorganizare a societăţii debitoare va trebui să aibă ca punct de plecare următoarele: OUG nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare, precum şi unele măsuri referitoare la obligaţiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare şi împrumuturilor contractate de statul român de la instituţii de credit şi subîmprumutate operatorilor economici, astfel cum a fost modificată prin Proiectul de lege nr. 410/2019; OUG nr. 26/04.04.2018 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică care obligă SCEH SA să furnizeze servicii tehnologice de sistem pentru susţinerea Sistemului Electroenergetic Naţional;
Perspectiva reautorizării ajutorului de stat în ceea ce priveşte implementarea măsurilor pentru punerea în siguranţă a minelor aflate în program de închidere şi menţinerea lor într-o nouă structură alături de activele miniere viabile şi Termocentrala Paroşeni.
Pe de altă parte, administratorul judiciar subliniază faptul că în timpul videoconferinţei care a avut loc la data de 31 iulie 2018 organizată de Comisia Europeană în contextul iniţierii procedurii de analizare a ajutorului de restructurare pentru SCEH SA, statul român şi-a exprimat intenţia de a implementa o măsură adecvată pentru a demara procesul de transfer al activelor de producţie a energiei electrice de la SCEH către o Companie Nouă (NewCo) ce ar urma să fie înfiinţată.
”Această măsură a luat forma OUG 60/2019 menţionată mai sus, în temeiul căreia este posibil un transfer în locul plăţii („dare în plată”) în trei etape al activelor de producere a energiei electrice (fără transferul minelor de cărbune). Conform minutelor videoconferinţei convenite cu România acest proces ar urma să implice: în primul rând, pregătirea unui raport de evaluare obligatoriu pentru determinarea valorii activelor de producere a energiei electrice (în prezent gajate de Ministerul Finanţelor) şi a datoriei SCEH; în al doilea rând, aceste active gajate ar urma să fie transferate către Ministerul Finanţelor şi ulterior către Ministerul Energiei; în al treilea rând, aceste active gajate ar urma să fie transferate unei noi companii (NewCo), căreia i s-ar încredinţa ulterior prestarea unui Serviciu de Interes Economic General.”, se mai arată în raport.
Comisia Europeană, prin Decizia nr. 2019/293 din 8 noiembrie 2018 a menţionat că decizia privind ajutorul incompatibil nu aduce atingere unui asemenea transfer de active, cu condiţia ca transferul prevăzut mai sus să fie efectuat de autorităţile române în conformitate cu cerinţele legale, incluzând în special o evaluare adecvată a activelor.
Pe de altă parte, în declaraţia privind intenţia de reorganizare, debitoarea a subliniat faptul că reglementarea procedurii de dare în plată pentru salvarea unor active energetice şi miniere poate stinge o parte a datoriilor către bugetul consolidat al statului şi ale creditorilor societăţii care se vor putea îndestula din valorificarea activelor ce nu vor face obiectul dării în plată şi care vor rămâne în structura SCEH SA.
”Menţionăm faptul că procedura dării în plată este prevăzută şi de prevederile Legii 85/2014, la art. 134 alin. (5) lit. E fiind fiind prevăzută ca măsură adecvată de punere în aplicare a planului de reorganizare: lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în bloc, libere de orice sarcini, sau darea în plată a acestora către creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le au faţă de averea debitorului”, mai arată raportul.
Concluzionând, administratorul judiciar consideră că cel mai mare producător de energie electrică din partea de nordvest a României – SCEH SA – ar trebui să beneficieze de şansa unui nou început. De asemenea, raportat la faptul că Sucursalele Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Paroşeni, pe lângă producţia de eneregie electrică sunt unici producători care livrează energia termică în sistem centralizat în localităţile Deva, Petroşani, Vulcan şi Lupeni, considerăm că deschiderea procedurii de faliment ar avea consecinţe negative asupra întreagii regiuni, fie că vorbim de salariaţi, de comunităţile locale sau de operatori economici dependenţi, în principal de activitatea SCEH SA.
Prin urmare, administratorul judiciar apreciază că deşi compania Complexul Energetic Hunedoara SA se confruntă cu o situaţie economică dificilă, aceasta poate fi supusă unui eventual plan de reorganizare cu şanse de reuşită prin aplicarea, într-o primă etapă, a măsurilor prezentate mai sus, precum şi a altor măsuri care vor fi identificate în perioada următoare.
Având în vedere intenţia de reorganizare şi de depunere a unui plan de reorganizare, manifestată de către SCEH SA prin cererea formulată în cadrul dosarului de insolvenţă, administratorul judiciar, în temeiul art. 97 alin. 3 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, îşi manifestă disponibilitatea de a sprijini debitoarea în vederea întocmirii unui plan de reorganizare propus de aceasta.
Cosmin BACIU
