D in cauza unui cumul de factori, între care se numără creșterea populației, industrializarea și schimbările climatice, resursele de apă din întreaga lume sunt supuse unei presiuni mari nu numai din punct de vedere
calitativ, ci și din punct de vedere cantitativ.
În anul 1977, Conferința de la Mar del Plata din Argentina a creat un Plan de acțiune privind „Aprovizionarea cu apă a comunităților”, declarând că toate popoarele au dreptul la acces la apă potabilă de calitate și în cantitate egală cu nevoile lor de bază. Importanța apei a fost subliniată și mai mult în Deceniul Internațional de Aprovizionare cu Apă Potabilă și Sanitație din 1981 până în 1990 și în 1992 la Conferința ONU pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, precum și la Conferința Internațională privind apa și mediul (ICWE) din Dublin. În 1993 Adunarea Generală a ONU a desemnat data de 22 martie ca Ziua Mondială a Apei.
În 2000, Declarația de Dezvoltare a Mileniului a cerut ca, la nivel mondial, până în 2015 proporția de oameni care nu au acces la apă potabilă sigură să scadă la jumătate, precum și proporția celor care nu au acces la canalizare de bază, iar anul 2003 a fost declarat Anul Internațional al Apei Dulci, urmat de Deceniul „Apa pentru viață” din 2005 până în 2015.
În 2008 a fost declarat Anul Internațional al Sanitației, iar la 28 iulie 2010 dreptul omului la apă și canalizare a fost recunoscut în mod explicit de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 64/292.
În decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, rezoluția „Deceniul internațional pentru acțiune – Apă pentru dezvoltare durabilă” (2018–2028). Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și a canalizării pentru toți a fost, așadar, de mult timp un subiect de interes la Națiunile Unite, iar prioritatea este acum transformarea noii viziuni din Agenda 2030 în realitate, prin inițiative naționale și parteneriat global.
În acest an, 2023, Campania Ziua Mondială a Apei se concentrează pe accelerarea schimbărilor necesare pentru a rezolva criza de apă și canalizare. Campania globală numită ”Fii tu schimbarea”, încurajează oamenii să ia măsuri pentru a schimba modul în care folosesc și gestionează apa.
”Apa și canalizarea se află în centrul dezvoltării durabile. Accesul la apă și canalizare este un drept al omului. În Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, ONU subliniază că un ciclu al apei bine gestionat susține progresul, în special în ceea ce privește foametea, echitatea de gen, sănătatea, educația, mijloacele de trai, durabilitatea și ecosistemele. Apa se află, de asemenea, în centrul adaptării la schimbările climatice, servind drept legătură crucială între sistemul climatic, societatea umană și mediu. Fără o gestionare adecvată a resurselor de apă, este foarte probabil să se declanșeze situații de urgență”, notează DSP Hunedoara.
Probleme serioase încă există în unele părți ale lumii, în ceea ce privește accesul la apă curată, potabilă și suficientă, care este indispensabilă vieții. Pe de altă parte, se estimează că 80% din apele uzate, generate la nivel global, revin în ecosistem fără a fi tratate sau reutilizate, cauzând nu numai probleme pentru sănătatea umană și mediu, ci și pierderi economice. Poluarea apei afectează viața sălbatică și nenumărate animale mor ca urmare a poluării apei. Pe de altă parte, 70% din suprafața naturală a zonelor umede ale lumii s-a pierdut, ceea ce s-a asociat inclusiv cu o pierdere semnificativă a speciilor de apă dulce.
Și în Romania deficitul de apă a început să se facă simțit. Pe fondul secetei, în vara anului 2022, aproximativ 300 de localități au avut apă furnizată în regim restricționat.
Dacă astăzi 2,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă în condiții de siguranță, iar mai mult de 4,2 miliarde de oameni nu au o salubritate gestionată în siguranță, se estimează că până în anul 2050 populația mondială va crește cu încă 2 miliarde de oameni, iar necesarul de apă al planetei va fi cu 30% mai mare decât în prezent. În prezent, aproximativ 1,9 miliarde de oameni trăiesc în zone afectate de lipsa apei, iar până în anul 2050, se estimează că acest număr va crește la aproximativ 4 miliarde, iar situația este exacerbată de schimbările climatice.
Monika BACIU
