”Batã-te puterea sovieticã”!

Întors de circa o sãptãmânã din Rusia, omul de afaceri din Lupeni,  Emil Pãrãu, crede cã noi românii avem o problemã în a deveni capitalisti, si în nici un caz nu este vorba de cei 40 de ani de comunism care se spune cã încã ne marcheazã mentalitatea. ”Rusii au fost sub comunism 100 de ani si au trecut la capitalism adevãrat fãrã probleme. Cum noi nu putem si ei pot?” – Emil Pãrãu, Lupeni.

Întors din Rusia, în urmã cu o sãptãmânã, omul de afaceri Emil Pãrãu pãrea nedumerit. Nu întelegea multe lucruri cu privire la ”batã-te puterea sovieticã comunistã” (înjurãtura preferatã a unui secretar de partid local înainte de 1989), printre care cel cu privire la capacitatea uriasã de adaptare a rusilor la vremuri noi, respectiv la economia de piatã în locul celei comuniste comparativ cu noi, românii, care se pare cã am înteles total gresit cum e cu capitalismul.

4-1”Mereu, aici la noi, aud invocându-se perioada de 40 de ani cât am avut parte de comunism si cã va mai dura pânã se schimbã metalitatea, pentru ca lucrurile sã meargã în România. Mã refer la capitalism. Dar ãstia, rusii, au fost sub comunism 100 de ani si au trecut la capitalism adevãrat fãrã probleme. Cum noi nu putem si ei pot? Este adevãrat cã un popor trebuie condus…

Am rãmas socat când în Moscova nu am vãzut nici un gunoi si nici cosuri de gunoi, nu am vãzuit nici un câine hoinar prin orasele prin care am fost. În plus, somajul la ei este de 2%. Vã dati seama ce este asta! Economia merge. Cum au putut ei sã treacã de la o economie super centralizatã, de la semenea dimensiune cum a fost cea a URSS, la una capitalistã care functioneazã. Pe alocuri mi s-a pãrut cã sunt mai capitalisti decât capitalistii cu traditie din Vest. Am fost impresionat, dar si întristat.

Cum de noi nu putem?”- s-a întrebat si a întrebat retoric omul de afaceri Emil Pãrãu.

Studiile aratã cã românii sunt dispusi sã se reorienteze, sã muncescã, dar sã fie trasate de conducãtori ”regulile jocului”, fãrã a fi schimbate chiar în timpul jocului, lucru care te trage înapoi si bulverseazã chiar tara.

Românii – asi în teorie, dar… degeaba!

Un studiu realizat de GfK Romania aratã cã românii, în general, considerã cã actiunile cele mai importante pentru a avea un viitor mai bun sunt cele care se referã la dezvoltarea profesionalã si personalã cu ajutorul cursurilor si auto-educãrii (50%), dedicarea unui timp cât mai mare familiei (48%) si mentinerea unei diete sãnãtoase (46%).Totusi, atunci când vine vorba despre actiuni efective pe care respondentii le întreprind înb prezent pentru a-si asigura un viitor mai bun, existã o discrepantã importanta între solutiile gândite si actiuni. Potrivit acestui studiu, aproape trei sferturi dintre românii cu vârsta între 26 si 55 de ani, cu educatie si venituri peste medie, utilizatori de internet, au o atitudine pozitivã fatã de viitor. Astfel, 34% dintre respondenti sunt optimisti cu privire la viitor, iar alti 36% considerã cã viitorul depinde de ei si cred în posibilitatea de a-l construi prin deciziile pe care le iau în prezent.

Tinerii sunt si cei mai optimisti – aproape 40% din respondentii cu vârsta cuprinsã între 26 si 45 de ani spun cã privesc viitorul cu optimism -, în timp ce 40% dintre persoanele de peste 45 de ani sunt îngrijorate atunci când se gândesc la viitor.

Deci românul de rând gândeste sãnãtos, dar conform zicalei ”teoria, ca teria, dar practica ne omoarã”, mai trebuie lucrat la mobilizare. Dar repede, cã timpul nu ne iartã! Si nici ”puterea sovieticã”…, nici chiar UE.

Ileana Firtulescu

 

Advertisements