Clãdirile ce apartin acum minei Petrila sunt luate în discutie astãzi (31 martie 2016) la Ministerul Energiei.

Reprezentanti ai orasului Petrila si cei de la Societatea de Închideri de Mine sunt la Bucuresti ca sã vadã ce clãdiri rãmân în picioare si cine se ocupã de ele, dar, mai ales, care sunt cele care se vor demola. Asta pentru cã se pierd lunar sume importante.

Peste 100.000 de lei se cheltuiesc din bugetul Societãtii de Închideri de Mine pe întretinerea minei Petrila în forma actualã. De luni de zile nu se face decât rambleerea puturilor, care reprezentau un pericol, din cauza acumulãrilor de gaze, iar restul obiectivelor sunt pãzite pânã la noi ordine.

„Costurile de întretinere a activitãtilor curente, si aici vorbim de pazã, alimentarea cu apã, energie electricã, oameni care au roluri acolo, ne conduc undeva la 100.000 – 120.000 de lei pe lunã, o sumã destul de mare, în coditiile în care nu putem realiza nicio lucrare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãtii Nationale de Închideri de Mine din Valea Jiului.

Dupã finalizarea lucrãrilor de umplere a golurilor din puturile de minã, angajatii de la mina Petrila nu vor mai avea nimic de lucru, pentru cã nu se poate atinge nimeni de clãdirile aflate acum în incinta minei. Totusi, delegatia din Valea Jiului este asteptatã astãzi la Bucuresti. „Întâlnirea va avea loc la Ministerul Energiei cu doamna ministru secretar de stat Corina Popescu, cu reprezentanti ai primãriei Petrila, iar acolo se va discuta despre acele clãdiri istorice care au fost clasificate. Vrem sã vorbim despre preluarea lor, întretinerea lor, de costurile care le implicã aceste clãdiri, pânã la finalizarea proiectului Ministerului Culturii”, a mai adãugat Aurel Anghel.

Practic, astãzi se decide care sunt clãdirile ce rãmân si care sunt cele care vor trebui sã fie demolate. La Petrila existã un plan realizat de arhitecti de renume, care au gândit un plan de regenarare a peisajului postindustrial, dupã standarde europene.

Diana Mitrache