ȘI TOTUȘI,
RUGBYUL….
Universitatea din Petroșani va acorda tot creditul necesr celor 75 de ani de la înființarea instituției de învățământ superior și implicit a echipei de rugby, simbolul sportiv al studenților a ceea ce la început, până în 1990, s-a numit „Institutul de Mine”.
Pe lângă procesul de învățământ, cadrele didactice, studenții au acordat o deosebită importanță și mișcării sportive în general, rugbyului în mod special.
Este sportul care la nivel de echipă – deși au existat și echipe de volei, baschet, fotbal – a avut cea mai bună constanță în timp și rezultate la cel mai înalt nivel dintre toate sporturile Văii Jiului.
Amintim aici doar postura de vicecampioană a României în 1972 sau trofeele Cupei României câștigate în 1983, 1991 și 1993.
După o perioadă de recul, Știința Petroșani a revenit în prim-planul rugbyului românesc, stând acum din nou la „masa bogaților” cu cele mai titrate echipe din țară.
Anul 75 al existenței sale găsește o echipă Știința Petroșani bine așezată, care continuă la cel mai înalt nivel linia predecesorilor săi. Respect Știința Petroșani.
…APOI
PROMOVAREA!
Deşi, viaţa nu era una dintre cele mai uşoare la Petroşani, două echipe de rugby Ştiinţa şi Energia Petroşani îşi continua activitatea competiţională, în ciuda unui drum anevoios. Şi, poate impulsionaţi şi de performanţele fotbaliştilor de la Jiul, rugbyştii forţează promovarea pe prima scenă, care se va întâmpla în anul 1959. A urmat sezonul 1959. Știința Petroșani face pasul decisiv spre elita rugbyului românesc. Atunci studenții din Valea Jiului au depășit pe: C.F.R Cluj, C.S.A Sibiu, Chimica Târnăveni, Minerul Lupeni, Locomotiva Timișoara, Utilajul Petroșani, Corvinul Hunedoara și Olimpia Orașul Stalin (Brașov). Cei care au realizat acest salt au fost : Antrenor-jucător: Nicolae Ureche; Lotul: Ion Dijmărescu, Titus Tudor, Mihai Tokaci, Pache Negulescu, Constantin Ghiță, Horia Atanasiu, Ion Rizescu, Mihai Măcărescu, Dumitru Constantin, Marcu Coiculescu, Valeriu Petrache, Victor Nedolenco, Liviu Drăghici, Dan Râmniceanu, Valentin Catană, Silviu Vladislav, Virgil Mezdrea, Constantin Soare, Ion Ciubuc, Sorin Nicolescu, Emil Anton, Dragoș Burac, Grigore Antimoianu, Cornel Stoian, Emil Crișan, Marin Trancă,Victor Negoiescu, Jean Colțatu și Otto Bara. Și pentru a exemplifica cum a fost relatată în presa vremii evoluția studenților, vom apela la ziarul local „Steagul Roșu”. Este vorba despre partida din cadrul Cupei R.P.R (Republicii Populare Romîne), cum se numea competiția pe atunci. Desigur, pentru o divizionară secundă întâlnirea cu Dinamo București a reprezentat o piatră de încercare, mai ales că în următorul sezon Știința Petroșani urma să experimenteze „pe propria piele” rigorile din eșalonul de elită: „Știința Petroșani-Dinamo București 0-21 (0-0). În prima repriză, studenții au jucat de la egal la egal cu puternica formație a dinamoviștilor bucureșteni. În cea de-a doua parte a jocului, după 10 minute gazdele slăbesc alura din lipsa condiției fizice, permițând oaspeților să-și desfășoare jocul în special pe linia de trei sferturi”. După această partidă s-au reluat jocurile contând pentru campionatul Diviziei secunde, Categoria „B” cum era denumirea oficială, iar Știința Petroșani nu a avut o misiune dificilă, mai ales că și atunci, ca și acum de altfel, se obișnuia ca o echipă să nu se prezinte. Astfel, în contul studenților au fost trecute o victorie în deplasare, 6-0 cu C.F.R Cluj, și alte două pe propriul teren, tot cu rezultatul de 6-0, dar de această dată din motivul neprezentării echipelor Chimica Târnăveni respectiv Corvinul Hunedoara.
Au urmat alte două victorii, 30-0 cu Utilajul Petroșani și 16-0 cu Locomotiva Timișoara. „Steagul Roșu” puncta: „Celelalte formații din sportul de performanță din Valea Jiului ar putea lua exemplul echipei de rugby Știința Petroșani în primul rând în ceea ce privește conștiinciozitatea
antrenamentelor, în eforturile depuse pe teren pentru obținerea victoriei”.
