Sunt 18 ani de când mina Aninoasa a scos ultimul vagon de huilă. În 17 aprilie 2006, cu lacrimi în ochi, autoritățile locale au pus punct mineritului. Astăzi, am găsit, pe platforma minei, oameni care stau în containere și un adevărat oraș din cutii goale a luat locul forfotei minerilor.
La distanță de 18 ani, doi bărbați, între multe containere, ce țin loc de locuințe, stăteau la o masă, pe niște scaune scoase dintr-un vechi mijloc de transport și transformate în bancă. Iar locul dintre containerele lor era acoperit cu covoare.
Vorbeau cu voce tare și sunetul vocii lor reverbera în liniștea locului. Unul nu a vrut să stea de vorbă cu noi, sătul că nimeni nu îi ia în serios și rușinat, poate, de condiția în care a ajuns.
„Nu mai vreau să spun nimic. E vai de noi. Și eu am lucrat la mina asta”, a spus omul, supărat și a intrat în containerul ce începe să se încălzească de la vremea de afară, până la temperatura insuportabilă.
Iar celălalt a mărturisit și el că ar vrea o casă normală. „Aș vrea să ne mutăm odată. Că e un an și mai bine de când stăm în container. Și eu am lucrat la mină și aici, când erau minerii, era plin de lume. Acum, auzi musca cum bâzâie”, spunea omul.
Când din mina Aninoasa a ieșit ultimul vagonet cu huilă, orașul a rămas în liniște. Și de atunci, poate fi luat ca etalon, pentru că în Valea Jiului continuă să se închidă unități miniere. În câțiva ani, mineritul va fi istorie și, așa cum au spus oamenii de aici, nicăieri nu va fi altfel, cu toate studiile pe care iar le vedem întocmite de ceva vreme.
„Numai bătrânii am mai rămas. Ce să facă tinerii, dacă nu au unde lucra? Nu e nimic aici. Nu e cum era, când exista mina Aninoasa. Acum…Dumnezeu cu mila”, spune un alt localnic, ce stă la blocurile din oraș.
„Nu mai e nimic din acest oraș. Noi, pensionarii. Copiii ne-au plecat”, a strigat după mine un alt localnic.
Sunt multe blocuri șubrezite de timp și tot atâtea promisiuni că va fi mai bine în oraș.
Acum, mai bine de un deceniu, orașul Aninoasa era considerat cel mai sărac oraș din județul Hunedoara, un oraș care a și intrat în insolvență în iunie 2013. Cu greu, localitatea a ieșit din procedura de reorganizare un an mai târziu, după ce și-a achitat integral datoriile de aproape 5,9 milioane de lei, cu mult peste bugetul local.
Acum, e în prag de alegeri și nimeni nu mai crede la Anminoasa în minuni. Sunt 18 ani triști, pentru că mina era totul!
Diana Mitrache