O echipã a Comisiei Europene ar fi trebuit sã vinã în Valea Jiului, însã vizita de lucru a fost amânatã. Întâlnirile vor avea loc pentru a fi creionatã strategia pentru dezvoltarea Vãii Jiului.
Zeci de mii de locuri de muncã sunt în pericol dacã se renuntã la utilizarea cãrbunelui pentru producerea de energie. Informatia este fãcutã publicã în analiza „Semestrul european – pachetul de iarnã”, publicat de Comisia Europeanã. România trebuie sã ia mãsuri pentru protectia acelor zone, având la dispozitie fonduri europene, se aratã în România are la dispozitie 750 milioane de euro pentru perioada 2021-2027, din Fondul de Tranzitie Justã.
” Este un lucru foarte important pentru noi. Am avut o întâlnire foarte bunã si mai trebuia sã avem una la începutul acestei luni dar din cauza acestui virus aceastã întâlnire a fost amânatã. Noi avem echipe care se vor ocupa de aceastã strategie a Vãii Jiului, si anume o echipã se va ocupa de fondurile europene, adicã de Ministerul Fondurilor Europene. Ei au fost la noi, au vãzut despre ceea ce este vorba, au vãzut ce pot identifica, la finantãrile mai mari. Vom avea si o consultantã din partea celor de la Bruxelles. Trebuiau sã vinã la începutul acestei luni, dar a fost amânatã vizita. Vom face în asa fel încât aceastã strategie sã fie finalizatã într-un an de zile”, a declarat Lucian Resmeritã, primarul municipiului Lupeni.
Numai cã cei 750 de milioane de euro ar trebui împãrtiti între 5 regiuni din tarã, lucru cu care primarul municipiului Lupeni nu este de acord.
”A fost o surprizã pentru mine când am citit în mass-media cã un europarlamentar ar fi spus cã finantarea pentru zonele carbonifere va fi împãrtitã pentru cinci judete. Eu consider cã este anormal. Nu este normal ca cineva sã ne fure. Acesti bani reprezintã sumele pentru tranzitia corectã a ceea ce înseamnã cãrbune si nu trebuie sã includem judete precum Prahova, Mures si alte judete care erau trecute în lista respectivã. Este o declaratie total anormalã a celui care a fãcut-o pentru cã acesti bani au fost munciti de cãtre noi, cei din Valea Jiului, de cãtre cei de la minister care s-au ocupat de acest proiect. Nu este normal sã schimbãm regulile în timpul jocului. Nu putem sã ne jucãm cu vorbele si sã ne schimbãm de la lunã la lunã. Acesti bani pentru zone carbonifere, sunt pentru Valea Jiului deoarece noi am intrat pe aceastã platformã, suntem singurii care timp de 2 ani de zile am demarat anumite actiuni si am intrat în anumite strategii. Nu e normal ca celelalte judete care nici nu stiu unde au cãrbunele sã vrea sã intre pe zonele carbonifere”, a mai spus sursa citatã.
Raportul privind consultarea publicã pentru crearea cadrului partenerial cu societatea civilã si identificarea unor solutii de revigorare a Vãii Jiului a fost publicat de Ministerul Fondurilor Europene.”Lucrãm la aceastã strategie, am dat toate amãnuntele, tot ceea ce înseamnã detalii de informare, cu numãrul de oameni disponibili, cu locurile si terenurile unde putem sã facem în zonele acelea, pentru blocurile pe care dorim sã le eficientizãm din punct de vedere energetic, pentru drumuri, infrastructurã micã, mare, pentru deschiderea Vãii Jiului si aici mã refer la drumul de la Cîmpu lui Neag, la drumul spre Translapina. Toate lucrurile au fost luate în considerare de cãtre noi. Un lucru foarte important este cofinantarea primãriilor. Noi nu reusim sã punem o cotã de 40%, însã vom face astfel încât sã fie bine. Si în momentul de fatã noi avem un angajator privat care are undeva la 300 de angajati în municipiul Lupeni dar trebuie din fiecare câte putin. Aici vorbim si de IMM-uri de familie si inclusiv grupuri de oameni care fac mestesuguri. Trebuie sã valorificãm si sã exploatãm fiecare om asa cum se cuvine pentru cã doar asa putem dezvolta Valea Jiului dar cel mai important lucru este sã avem aceste proiecte integrate pentru Valea Jiului, nu doar pentru Lupeni, Vulcan, Petrosani sau Aninoasa. Trebuie sã facem în asa fel ca aceste proiecte sã deserveascã toatã Valea Jiului în ceea ce înseamnã turism si ne dorim pentru firme sã avem o cofinantare mult mai micã, pentru cã dacã acele cofinantãri erau de 15% sunt convins cã si firmele fãceau mult mai multe lucruri în Valea Jiului”, a mai precizat primarul municipiului Lupeni.
Pentru a sustine diversificarea economicã si tranzitia tehnologicã a regiunilor carbonifere, Comisia Europeanã a lansat ”Platforma pentru regiunile carbonifere în tranzitie”, una dintre principalele mãsuri ale pachetului ”Energie curatã pentru toti europenii”. Platforma faciliteazã restructurarea si diversificarea economicã a regiunilor carbonifere prin dialog si dezvoltarea de proiecte si strategii pe termen lung, în scopul lansãrii procesului de tranzitie si ca rãspuns la dificultãtile sociale si de mediu. Ea este conceputã pentru a stimula tranzitia cãtre energia curatã, acordând mai multã atentie echitãtii sociale, transformãrilor structurale, noilor competente si finantãrii economiei reale.
România a aderat la aceastã platformã în luna februarie a anului 2018 si, în acest fel Valea Jiului este prima zonã din România care beneficiazã de sprijinul acestei inittiative, prin proiecte care vizeazã diversificarea economicã, îmbunãtãtirea calitãtii aerului si a tehnologiilor care vor contribui la decarbonizarea economiei, educatie, rezolvarea problemelor soiale.
Consultarea publicã a identificat o paletã largã de posibile actiuni pentru revigorarea Vãii Jiului. Rezultate consultãrii vor fi supuse analizei Grupului de lucru tehnic si Comitetului Director înfiintate conform memorandului mentional în vederea prioritizãrii si identificãrii de solutii de finantare.Consultarea publicã va fi urmatã si de consultãri în plan local, la care vor fi invitati sã participe inclusiv reprezentanti ai societãtii civile din zona de referintã, în concordantã cu necesitãtile de cunoastere care vor sta la baza elaborãrii documentelor strategice de implementare a initiative
Cosmin BACIU
