Primarul orasului Petrila, Vasile Jurca salutã semnalul dat de reprezentantii Platformei Europene pentru Regiunile Carbonifere în Tranzitie în fata Parlamentului European, privind finantarea programelor destinate acestora. În baza acestui program, România va primi de la Uniunea Europeanã 757 milioane de euro sub formã de granturi nerambursabile pentru sustinerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluantã.
Astfel, România ar deveni ce de-al treilea beneficiar de fonduri nerambursabile din Fondul pentru tranzitie echitabilã, un instrument creat de Comisia Europeanã pentru a atenua impactul economic si social al asa-numitului ”Green Deal” (Pactul Ecologic European), politicã prin care Comisia condusã de Ursula von der Leyen îsi propune sã transforme Uniunea Europeanã, pânã în 2050, într-o economie neutrã din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Cel mai mare beneficiar al programului este, potrivit propunerii financiare avansate de Comisia Europeanã, Polonia (stat care are de altfel, în prezent, si cea mai mare industrie carboniferã din UE) – 2 miliarde de euro. Aceasta va fi urmatã de Germania (unde mai existã, de asemenea, mari zone monoindustriale) – 877 milioane de euro si România – cãreia i-ar reveni un buget de 757 de milioane de euro.
Cea mai mare parte a acestor fonduri ar trebui sã ajungã, în mod firesc, în regiunea Vãii Jiului, zona cel mai puternic afectatã de programele de închidere a minelor de cãrbune. Însã, potrivit regulilor europene, trebuie precizat faptul cã banii nu sunt garantati, ci ei trebuie accesati pe baza unor proiecte clare si, în acelasi timp, viabile, adresate zonelor afectate de tranzitia la o economie ”verde” si care pot genera schimbãri majore în viata economicã si socialã a acestor comunitãti. Este extrem de important însã la ce vor fi folositi acesti bani, pentru cã, în opinia autoritãtilor locale, dacã vor fi cheltuite milioane de euro doar pe programe de reconversie profesionalã, atunci UE nu-si va atinge obiectivele din ”Grean Deal”.
Ca reprezentant al administratiei publice locale din orasul Petrila, una din localitãtile monoindustriale ale Vãii Jiului în care închiderea sectorului minier poate afecta semnificativ viata oamenilor, primarul orasului Petrila, Vasile Jurca, îsi pune însã mari sperante în derularea acestui program care, în opinia sa, completat si cu alte proiecte si programe sustinute de statul român, ar putea creiona un viitor cetãtenilor din comunitatea pe care o conduce. În acest sens, toate demersurile de pânã acum în aceastã directie au fost încurajate si sustinute de autoritãtile administratiei locale din orasul Petrila.
”Multumesc tuturor ONG-urilor locale si nationale, Ministerului Fondurilor Europene si tuturor celor care s-au implicat si au fost alãturi de noi în pozitionarea Vãii Jiului pe platforma zonelor carbonifere aflate în tranzitie din Europa. Datoritã faptului cã noi, primarii Vãii Jiului, am înteles cã doar împreunã putem dezvolta Valea Jiului, a fost posibilã nu doar participarea comunã la o serie de întâlniri din cadrul acestei Platforme europene, ci cred cã demersurile noastre au fost percepute în mod corect la Bruxelles. Mai mult decât atât, cu sprijinul societãtii civile, am reusit sã-l aducem în Valea Jiului pe directorul general al Departamentului de energie al Comisiei Europene, domnul Klaus-Dieter Borchardt, însotit de specialisti si membri ai Platformei Europene pentru Regiunile Carbonifere în Tranzitie, oferindu-le acestora ocazia de a vedea exact care sunt problemele comunitãtii noastre, de a sesizã nevoile oamenilor chiar ”de la firul ierbii” cum se spune în sport, si eu cred cã astfel am reusit sã-i convingem cã Valea Jiului este într-adevãr o zonã carboniferã în tranzitie care are nevoie de sprijin din partea Comisiei Europene pentru a putea depãsi aceastã perioadã de trecere de la o economie monoindustrialã la o economie diversificatã”, a declarat primarul Vasile Jurca.
În acelasi timp, primarul orasul Petrila avertizeazã cã este incorect ca unii europarlamentari (cum este spre exemplu Siegfried Muresan ) sã-si aroge merite în dezvoltarea acestei Platforme europene, în conditiile în care ori de câte ori primarii Vãii Jiului au participat la lucrãrile Platformei europene pentru tranzitie echitabilã, din pãcate nu s-au bucurat de sprijinul vreunui eurodeputat român, care de altfel nici mãcar nu au participat la aceste întâlniri decisive.
Primarul Vasile Jurca reaminteste cã directorul general al Departamentului de energie al Comisiei Europene, Klaus-Dieter Borchardt, însotit de specialisti, membri ai Platformei Europene pentru Regiunile Carbonifere în Tranzitie, au venit în Valea Jiului în luna aprilie a anului trecut, gazde fiindu-le atunci Universitatea Petrosani împreunã cu douã importante organizatii de mediu, Greenpeace si Bankwatch. La întâlnirea cu oficialii de la Bruxelles au fost prezenti de asemenea toti primarii Vãii Jiului, dar si reprezentantii Consiliului Judetean Hunedoara si ai Prefecturii Hunedoara, investitori si reprezentanti ai unor ONG-uri, însã nu a fost prezent nici un europarlamentar român. Expertii europeni au vizitat atunci mina Petrila, care se aflã într-un plin proces de transformare în obiectiv de interes cultural si turistic, gratie proiectului ”Planeta Petrila”, un proiect dezvoltat în comunitatea localã petrileanã, iar astfel au aflat direct de la sursã care este potentialul de dezvoltare al acestui proiect si al ansamblului de patrimoniu industrial de la fosta minã Petrila, potential pe care acesta îl poate dezvolta în folosul comunitãtii.
Tot atunci au avut loc si o serie de discutii de informare vizavi de finantãrile care se pot accesa pentru zonele carbonifere aflate în tranzitie, de care sã beneficieze si orasele si municipiile din Valea Jiului.
Este evident cã în cazul României, având în vedere existenta unor regiuni mono-industriale si carbonifere în restrângere de activitate, sunt necesare fonduri semnificative pentru a sustine costurile importante, în mod special cele de naturã socialã, care vor apãrarea ca urmare a tranzitiei cãtre o economie neutrã climatic. În Fondul pentru tranzitie echitabilã vor fi puse la dispozitia statelor membre 7,5 miliarde de euro, cu titlu de granturi nerambursabile, deci nu credite.
Este la fel de categoric faptul cã succesul sau esecul asa numitului ”Green Deal” propus de comisia Ursulei von der Leyen depinde de finantarea lui. Ca sã atingã tinta de zero emisii de carbon în anul 2050, Europa îsi propune sã investeascã în economiile statelor membre circã 1000 de miliarde de euro. Va fi însã nevoie de o perioadã de tranzitie, altfel socul asupra economiilor va fi mult prea mare. În consecintã, Comisia Europeanã propune un asa numit ”Mecanism pentru o tranzitie echitabilã”. Mecanismul Comisiei, negociat cu Parlamentul European, se bazeazã pe trei surse financiare care vor fi puse la dispozitia statelor pentru a investi în economiile lor cu scopul de a le face cât mai ”verzi”.
1. Primul pilon îl reprezintã Fondul pentru tranzitie echitabilã. În acest fond ar urma sã fie puse la dispozitia statelor membre 7, 5 miliarde de euro, granturi nerambursabile.
2. Al doilea pilon pe care se sprijinã mecanismul Comisiei este fostul ”Plan Juncker”. În Fondul European pentru Investitii Strategice ar urma sã fie disponibile alte circa 35-45 de miliarde de euro. Cu acesti bani, statele membre vor cofinanta investitii în energie regenerabilã. Acesti bani reprezintã însã credite.
3. Al treilea pilon îl reprezintã creditele de la Banca Europeanã de Investitii (BEI) destinate proiectelor care nu au neapãrat profitabilitate, dar sunt necesare pentru a creste eficienta energeticã (cum sunt de pildã, proiectele pentru anveloparea locuintelor). Acestea ar urma sã se ridice la alte 40 – 45 de miliarde de euro.
”Eu sper ca Parlamentul European si Comisia Europeanã sã accepte propunerile celor de la Platforma pentru tranzitie, astfel încât cã România sã primeascã cei peste 700 milioane de euro. Atentionez Ministerul Energiei cã, pentru a primi acesti bani, suntem conditionati sã elaborãm si sã aprobãm o Strategie energeticã nationalã, care sã asigure tranzitia de la producerea energiei pe bazã de cãrbune, la producerea energiei din surse regenerabile si, în acelasi timp, sã asigure securitatea energeticã nationalã”, a mai precizat primarul Vasile Jurca.
