Traditii, obiceiuri, datini, locuri, arhitectura, obiective turistice si istoria locului, de pe vremea dacilor si chiar si mai de dinainte, sunt obiectivele pe care tinerii Colegiului National Mihai Eminescu din Petrosani le vor promova în cadrul unui proiect ce are ca parteneri elevii din douã colegii din Grecia si Italia.
„Vrem sã ne identificãm ca natie, sã ne pãstrãm intacte obiceiurile”, ne-au spus cei care au gândit proiectele, iar tinerii de aici spun cã au vãzut cu ochii lor ce înseamnã asta. „Am avut sansa sã descoperim obiceiuri cu traditie pentru Valea Jiului. Am înteles cã acestea au apãrut demult, s-au pãstrat, s-au conservat si sunt reprezentative pentru populatia bãstinasã din zonã. An de an, oamenii s-au adunat, s-au strâns, comunitatea fiind micã, si atunci, când mergeau, practic, erau asa, ca între prieteni. Spiritul de unitate si prietenia lor m-a impresionat, lucru pe care, la orãseni nu îl gãsim”, a spus Andrei Voinic, elev al Colegiului National Mihai Eminescu Petrosani, unul dintre cei care a mers efectiv pe teren pentru a strânge date.
Si, dacã au descoperit, la rândul lor aceste locuri, ei le vor promova în cadrul acestui proiect, peste hotare. Si, spun ei, primul lucru pe care îl vor spune este cã acest loc dãinuie de pe vremea romanilor.
„Petrosaniul, în sine, pe lângã istorie si traditie si aici mã refer si la industria minierã, a fost unul dintre cele mai importante centre miniere ale Imperiului austro-ungar, dar, pe lângã asta, oamenii, îsi trag rãdãcinile de pe vremea dacilor. La Petrila, la Vârful Pãtru, se vãd urmele castrului roman si de la Cimpa, la Orãstie, sunt, în linie dreaptã 45 de km. Si asta o sã le spun, cã romanii, când au venit, au trecut pe aici, ca sã cucereascã Dacia”, a mai adãugat Andrei Voinic.
Sunt locuri pe care acesti tineri se gândesc sã le promoveze si, de ce nu? sã fie ei cei care sã îsi deschidã o afacere în domeniului turismului. „Vrem sã promovãm cultura si traditiile locale, sã îi învãtãm pe elevi sã promoveze cultura localã, traditiile, sã fie mândri cã sunt într-un spatiu atât de generos. Practic, asta vor învãta, cu ocazia deplasãrii în Italia, unde vor fi coordonati sã îsi gestioneze o afacere de acest gen. Vrem sã îi punem în grupe mixte sã lucreze si sã cerceteze acest spatiu, iar apoi sã gândeascã o afacere în domeniul turismului”, a adãugat Stefania Manea, profesor coordonator al acestui proiect european.
Întreg proiectul are, însã, rãdãcini vechi, pentru cã profesorii de aici spun cã au încercat, de-a lungul ultimilor 15 ani, sã nu lase istoria deoparte, sã îi educe pe copii sã cunoascã portul popular din diverse zone, traditiile locurilor si sã se identifice în marea de obiceiuri, cu cele absolut autentice si care nu au fost adaptate, mai mult sau mai putin, vremurilor.
„Am realizat o expozitie, împreunã cu elevii, despre arhitectura pastoralã din acest spatiu în care trãim, am tinut o lectie de etnografie si antropologie culturalã, în care am prezentat, cu exemple video, fragmente din obiceiurile de nuntã, cele pastorale, adicã mãsuratul oilor si cele de iarnã, cum sunt pitãrãii, craii, blogii si pot sã vã spun cã au fost foarte încântati. Ei stiau câte ceva despre acestea, dar nu au avut si ocazia sã vadã materiale care se apropie foarte mult de ceea ce s-a întâmplat pe vremuri, pentru cã acum, aceste traditii nu sunt fosilizate, se miscã, se transformã si, uneori, se adaugã elemente ce nu au de-a face cu traditiile adevãrate si chiar pot fi numite kitsch-uri”, a adãugat Dorin Rãduti, profesor de istorie.
Elevii sunt învãtati sã pãstreze traditiile, sã îsi descopere locurile si istoria lor, sã stie cine au fost înaintasii si sã nu lase ca timpul sã degradeze aceste lucruri cu care ne individualizãm. Iar, la final, în parteneriat cu colegii lor din Italia si Grecia, vor putea sã îsi gãseascã propriile lor idei cu care sã fie mândri de locul din care provin.
Diana Mitrache
