Sãrmanii din Petrosani sorteazã mult mai eficient deseurile menajere decât primãria. În Capitala Vãii, colectarea selectivã a deseurilor a dat rateuri încã de la startul programului, desi s-au fãcut mai multe actiuni de constientizare a populatiei.
Dupã ani de zile de la „implementarea” spatiilor si tomberoanelor destinate anumitor tipuri de gunoaie, localnicii continuã sã arunce resturile menajere la grãmadã. Astfel, hârtia ajunge în oricare tomberon numai în cel special destinat acesteia nu, la fel întâmplându-se si cu celelate gunoaie, cum ar fi de exemplu cele din plastic. Noroc cu amãrâtii localitãtii care, pentru o pâine pe zi, se ocupã de sortarea deseurilor direct ”la fata locului”. „Ieri am fãcut doar 6 lei din care am luat o pitã si o conservã”, a declarat Ion Mirea, care nu se mai vedea dintre sacii plini de „pet-uri”. Pentru a face rost de bani oamenii sunt nevoiti sã plece cu noaptea în cap de acasã, conditia esentialã fiind cea de a ajunge înaintea angajatilor municipalitãtii. Chiar si în aceste conditii „salariul” pentru o zi de muncã nu este garantat. „Plec de la ora 6 dar nu sunt sigur cã strâng bani de-o pâine. Principalul este sã ajung înaintea celor de la gospodãrie care ne iau badoagele, câteodatã, chiar de sub nas. Mi s-a mai atras atentia de cãtre sefii de la primãrie sã nu mai iau sticlele de plastic dar nu am din ce altceva sã trãiesc. Oricum, oamenii aruncã totul alandala, fãrã a tine cont de ce scrie pe tomberoane. Noi suntem singurii care selectãm deseurile”, mai spune bãrbatul. Implementarea sistemului de colectare selectivã a deseurilor menajere, în Petrosani, a costat nu mai putin de 1.070.000 de euro, 10% din bani venind de la bugetul local. în principiu, deseurile sortate si ambalate ar fi trebuit sã fie vândute, banii rezultati urmând a intra, ca o sursã suplimentarã de venituri, la bugetul local.
Maximilian Gânju
