Judetul Hunedoara dispune de resurse antropice de excelentã, însã acestea nu sunt exploatate la adevãrata lor valoare. Rezultatul este numãrul de turisti destul de scãzut care poposesc în judet.
Oficialii Ministerului Economiei, Comertului si a Mediului de Afaceri subliniazã cã judetul Hunedoara poate fi precum o carte de istorie pentru orice turist, aici existând mãrturii din cele mai vechi timpuri, iar evolutia istoricã a României îsi gãseste locul în fiecare colt al judetului. Aceeasi responsabili ai ministerului aratã însã cã nu s-a fãcut nimic concret pentru a valorifica tot acest potential al judetului.
“În ceea ce priveste capacitatea de cazare (numãr locuri de cazare), judetul Hunedoara se aflã pe locul 19 la nivel national, desi detine o densitate ridicatã de obiective turistice. Judete cu o cantitate de resurse turistice cum ar fi Neamt sau Vâlcea oferã un numãr mai ridicat de locuri de cazare. La capitolul cresterea numãrului de locuri de cazare, judetul Hunedoara se aflã tot la mijlocul clasamentului înregistrând o crestere de 29% în intervalul 2007-2014. Totusi este de remarcat o crestere semnificatã în anul 2015, perioadã în care au fost reintroduse în circuit unitãti turistice în asezãri cheie cum ar fi Orãstioara de Sus sau Hateg. În ceea ce priveste cererea (numãr sosiri turisti) judetul Hunedoara se aflã tot la mijlocul clasamentului, mult sub potentialul sãu turistic. Pe de altã parte, luând în considerare evolutia recentã, judetul Hunedoara prezintã o crestere de 25% a numãrului de sosiri în intervalul 2013-2014 (locul 2 la nivel national). Aceastã crestere puternicã a numãrului de sosiri este datã în cea mai mare parte de principalele centre turistice ale judetului care au beneficiat de investitii recente: Hateg, Hunedoara si Deva. Aceeasi tendintã este vizibilã si la numãrul înnoptãrilor, unde judetul Hunedoara ocupã locul 20 la nivel national, dar înregistreazã o crestere de 14.4% în intervalul 2013-2014 (locul 3 la nivel national). din totalul înnoptãrilor, doar 6% din realizate de turisti strãini, o pondere foarte scãzutã în comparatie cu alte judete cum ar fi Brasov (17%), Sibiu (27%) sau Alba (16%). Acest aspect este datorat insuficientei promovãrii potentialului turistic al judetului în strãinãtate”, aratã cei de la Ministerul Economiei, Comertului si a Mediului de Afaceri.
Infrastructurã de turism local
Cele mai multe locuri de cazare le detine municipiul Deva, acesta fiind urmat de orasul Geoagiu. În rândul centrelor de interes judetean, în ceea ce priveste oferta de cazare pentru turisti se mai încadreazã municipiiloe Petrosani, Brad, Lupeni, Orãstie si orasul Hateg. “Perioada cea mai intensã din punct de vedere al turismului la nivelul judetului este în perioada verii, lunie iunie-iulie-august. Exceptie de la aceastã tendintã sunt doar municipiile Petrosani si Lupeni care includ statiunile Parâng si Straja dotate cu infrastructurã de transport pe cablu si orientate astfel cãtre sporturi de iarnã”, mai aratã documentul ministerului. Valorificarea potentialului turistic este posibilã, însã deocamdatã judetul Hunedoara nu a scãpat de reminiscentele trecutului industrial.
“Desi în prezent judetul Hunedoara nu este perceput ca o zonã emanemente turisticã, marcantã rãmânând imaginea sa industrialã, acestuia îi sunt caracteristice forme de turism traditionale (în sensul vechimii practicãrii acestora) turism balneoclimateric, turism religios, turismul montan (drumetii si practicarea sporturilor de iarnã), turism speologic (vizitarea pesterilor). Se remarcã faptul cã în ultimii ani, în noul context economic marcat de procesul de restructurare economicã, orientarea mai multor unitãti administrativ teritoriale din limitele judetului spre valorificarea unor resurse turistice neexploatate anterior, a condus la valorificarea formelor de turism (turism arheologic, rural) si la cresterea în unele areale (mai ales a celor care prezintã elemente de identitate localã) a circulatiei turistice”, mai aratã Ministerul Economiei, Comertului si a Mediului de Afaceri. Oficialii ministerului subliniazã cã ar trebui marsat pe specificul fiecãrei zone, iar acesta ar trebui valorificat. “O provocare semnificativã la nivel judetean si totodatã un pas important pentru dezvoltarea turismului constã în consolidarea identitãtii judetului Hunedoara, reunind si promovând sub o marcã – umbrelã valorile si brandurile individuale din teritoriu si totodatã sprijinind dezvoltarea acestora. Specificul judetului este dat de dualitatea dintre brandurile turistice consacrate si zone identitare/etnografice care înglobeazã o varietate importantã de elemente de patrimoniu material si imaterial. Astfel, identitatea turisticã a judetului trebuie construitã pornind de la obiectivele existente si vizibile cum ar fi Georparcul Dinozaurilor, cetãtile romane si dacice, castelul Huniazilor sau statiunea Geoagiu Bãi, în paralel cu promovarea zonelor identitare care compun judetul: Tara Hategului, Tinutul Pãdurenilor, Valea Muresului, Tara Zarandului, Zona Orãstie, sistemul urban Deva – Hunedoara – Simeria – Cãlan si Valea Jiului. Este de remarcat cã aceste zone include obiective turistice care prezintã câte un segment din fiecare perioadã esentialã pentru evolutia istoricã a României (perioada Dinozaurilor – Georparcul din Hateg si dinozaurii pitici, perioada vechii Dacii – Cetãtile Dacice din muntii Orãstiei, perioada provinciei romane – Cetãtile romane din Tara Hategului, perioada medievalã – Castelul Huniazilor si perioada dezvoltãrii industriale, si în special a dezvoltãrii mineritului, cu care Valea Jiului este identificatã si astãzi”, mai aratã oficialii ministerului de resort.
Monika BACIU
