Statul român a vegheat, ba mai mult a ajutat la îngroparea Complexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã se aflã la marginea prãpastiei, iar deciziile întârzie sã aparã de pe linia ministerialã. Factori cumulati au condus la situatia dezastruoasã în care se aflã societatea.
Cauza 1. Ministerul prin interpusi a vegheat la declin
CEH a fost înfiintat în anul 2012. Societatea a fost înfiintatã prin fuziunea termocentralelor cu cele patru unitãti miniere din cadrul Societãtii Nationale a Huilei. Oficialii Ministerului Energiei aratã cã organigrama a fost stufoasã. “Schema de personal, preluatã prin cele douã fuziuni, a fost supradimensionatã, fãrã a fi restructuratã. Nu a fost redus costul de productie al energiei electrice, în conditiile în care peste 50% din acest cost reprezintã cheltuieli cu munca vie. De asemenea, nu au fost închise unitãtile neperformante”, aratã oficialii Ministerului Energiei. Numai cã oficialii din ministere paseazã pisica moartã în ograda CEH. Acestia, indiferent de cum s-au numit sau din ce guvern au fãcut parte, au cunoscut situatia realã a societãtii. Astfel, Adunarea Generalã a Actionarilor a stiut în fiecare moment care este parcursul economico-financiar al CEH. Cum? Statul român, adicã proprietarul de drept al Complexului Energetic Hunedoara a avut reprezentanti în Adunarea Generalã a Actionarilor.
Astfel, cei de la AGA au stiut cã la data de 31.12.2015 CEH a avut un profit de 37.904.154 de lei, iar dupã fix un an pierderile au ajuns la 147.644.355 de lei. Cu fiecare an care a trecut, pierderile societãtii energetice s-au acutizat. Astfel, la data de 31 decembie 2014 CEH a înregistrat pierderi de 352.308.913 de lei. În anul 2015 Complexul Energetic Hunedoara a atins apogeul. Pierderile totale au ajuns la 1.661.611.978 de lei. AGA de la CEH a cunoscut situatia. Cum insolventa nu mai putea fi evitatã, dupã vizita ministrului Energiei, Victor Grigorescu în Valea Jiului s-a decis deschiderea acestei proceduri care ar fi trebuit sã ofere protectie juridicã societãtii. Numai cã la momentul decembrie 2015, ministrul Energiei declara la Petrosani cã falimentul nu este o optiune, desi CEH se îndreaptã vertiginos spre faliment. Totodatã acesta sublinia cã se av tãia în carne vie, cã se vor lua mãsuri.
„Ar trebui sã luãm mãsurile care se impun cu curaj, sã nu ne temem de cuvinte, sã nu ne temem sã punem picorul în prag. Am transmis echipei de conducere de la Hunedoara cã sunt alãturi de ei si, de fapt, sunt alãturi de toti cei care vor sã salveze acest complex energetic si care vor ca societatea sã îsi continue activitatea. Este nevoie de bunã-credintã, este nevoie de competentã, de profesionalism si, pânã la urmã de devotament. Si al nostru si al celor care se implicã în aceastã activitate. Suntem într-un moment în care este nevoie de efortul tuturor. Am cerut colegilor de la Hunedoara sã dea dovadã de transparentã. Toatã lumea trebuie sã stie unde suntem, de ce suntem aici si cum iesim din aceastã situatie. M-am întâlnit cu sindicatele si le-am cerut solidaritate, pentru cã altfel nu putem trece aceste momente dificile. Nu vreau sã mã uit în acest moment la parte de vinovãtii, la discutii de genul acesta, nu pentru cã nu ne intereseazã, ci pentru cã obiectivul nostru pe termen scurt este ca aceastã situatie sã nu se deterioreze. Ca atare, mesajul nostru este unul de responsabilitate. Convingerea noastrã dupã aceastã zi este cã existã niste solutii, dar nu vreau sã punem carul înaintea boilor, speculatia înaintea adevãrului si presupuneri si declaratii în loc de fapte. Singurul lucru cu care venim, pânã la urmã, aici este profesionalismul nostru. Trebuie sã ne ferim de orice alte lucruri, de exemplu orice înseamnã politizare, coruptie si risipã. Aceste trei lucruri se aflã între cauzele în care se gãseste Complexul astãzi si trebuie curmate fãrã drept de apel”, spunea în luna decembrie, la Petrosani, ministrul Energiei Victor Grigorescu. Mãsurile care s-au luat nu au ajutat CEH sã îsi revinã, iar acestea nu au fost luate de conducere, ci impuse cumva de starea de insolventã si administratorul judiciar.
Cauza 2. Ridicarea administrãrii speciale si valul de sechestre
Cea de-a doua cauzã care a ajutat CEH sã ajungã în situatia de fatã este ridicarea administrãrii speciale. Anul trecut când a fost acordat ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Hunedoara s-a decis ridicarea administrãrii speciale. Procedura de administrare specialã si de supraveghere financiarã la Complexul Energetic Hunedoara a fost instituitã prin ordinul ministrului Economiei nr. 466/2013, iar prin ordinul ministrului delegat pentru Energie nr. 423/2014 a fost numit administratorul special. Ambele ordine au fost anulate anul trecut. Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã a pus sechestru pe bunurile Complexului Energetic Hunedoara. Valoarea bunurilor mobile si immobile sechestrate este de aproape 800 de milioane de lei. Pentru recuperarea banilor, statul roman a pus sechestru pe toate activele societãtii. “Societatea Complexul Energtic Hunedoara figureazã si cu alte creante rezultate din aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgentã a Guvernului nr. 11/2015 privind acordare unui împrumut societãtii Complexul Energetic Hunedoara SA din venituri din privatizare si ale ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor individual pentru salvarea Societãtii Complexul Energetic Hunedoara, precum si alte datorii din acorduri de împrumut cu organisme bancare, garantate de stat. Astfel, Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA figureazã în evidenta Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã cu astfel de creante în sumã 72.803.065 lei, exigibile înainte de intrarea în insolventã 105.304.866 lei, dupã data intrãrii în insolventã, conform titlurilor de creantã”, se aratã într-un raport al Ministerului de Finante. Fiscul a pus sechestru pe bunurile societãtii în vederea recuperãrii creantelor pe care societatea de înregistreazã.
“De asemenea, precizãm cã în vederea garantãrii creantelor bugetare atât cele datorate bugetului general consolidat, cât si a celor rezultate din împrumuturile de stat, organul fiscal a instituit sechestre asupra bunurilor mobile si imobile ale societãtii, în sumã totalã de 767.528.841 lei din care: 173.239.988 lei pentru garantarea împrumuturilor de stat, 594.288.853 lei pentru garantarea creantelor datorate bugetului general consolidat. Totodatã mentionãm cã, potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventã cu modificãrile si completãrile ulterioare, “de la data deschiderii procedurii se suspendã de dpre toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau mãsurile de executare silitã pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului””, se mai aratã în raport. Soarta CEH a fost pecetluitã de statul român care a garantat împrumuturile si tot statul a fost cel care a perceput dobânzi, penalizãri si debite la fondul de risc. Dar statul român a asistat pãrtas la neplata datoriilor cãtre bugetul local. Datoriile s-au rostogolit precum un bulgãre care acum s-a spart, iar CEH nu mai face fatã sub povara acestora.
Cauza 3. Privatizare anulatã
Acelasi stat român a vrut sã privatizeze Complexul Energetic Hunedoara. Procedura nu a mai fost continuatã. Pânã anul trecut a functionat comisia de privatizare a CEH. Procedura a fost anulatã tot la momentul în care s-a decis acordarea unui ajutor de salvare pentru societate. “Guvernul a adoptat o Hotãrâre de abrogare a HG nr. 86/2013, prin care se stabilea strategia de privatizare a Societãtii Complexul Energetic Hunedoara S.A., luând în considerare structura integratã a societãtii de producãtor de energie electricã si de exploatare a unor perimetre de huilã. Conform prevederilor legale în vigoare, Societatea avea obligatia de a restitui pânã la data de 30 aprilie 2015 un numãr de certificate de emisii de gaze cu efect de serã, egal cu numãrul total de emisii de gaze cu efect de serã provenite din instalatiile care functionaserã în anul anterior, înregistrând un deficit de certificate de emisii de gaze cu efect de serã evaluat la cca. 39 milioane lei. Implementarea cerintelor Deciziei Comisiei Europene din 21.04.2015, privind acordarea unui ajutor de stat pentru salvare cãtre Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. care sã asigure si restituirea certificatelor mentionate anterior, conditie esentialã pentru continuarea activitãtii de producere energie electricã, impune separarea activitãtii miniere de celelalte activitãti. În acest context se modificã structura patrimonialã a Societãtii fatã de cea avutã în vedere la momentul elaborãrii strategiei de privatizare si, astfel, actionarul se aflã în imposibilitatea de a derula procesul de privatizare în conditiile prevãzute prin strategia adoptatã prin HG nr. 86/2013. Totodatã, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fost inclusã în programul de reducere a plãtilor restante, fiind vizate mãsuri de restructurare internã si gãsirea unor solutii viabile de dezvoltare. Situatia economico-financiarã a Societãtii nu s-a apreciat atât de mult astfel încât sã reziste pietei concurentiale, înregistrând la data de 31 martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante în suma de 432,8 milioane lei. Pe cale de consecintã, este necesarã abrogarea strategiei de privatizare a Societãtii Complexul Energetic Hunedoara S.A. adoptate prin HG nr. 86/2013”, arãtau oficialii Guvernului anul trecut dupã aprobarea ajutorului de salvare.
Cauza 4. Salvarea putea veni de la ajutorul financiar
Statul nu a vrut sã salveze Complexul Energetic Hunedoara. Anul trecut s-a acordat ajutorul de salvare, iar la acel moment, oficialii societãtii au cerut plata prin compensare. Adicã, statul român ar fi acordat suma întreagã din care CEH ar fi urmat sã returneze un ajutor de stat ilegal de care a beneficiat în perioada 2008-2011, iar apoi din suma rãmasã sã achizitioneze certificatele de carbon. Proiectul s-a împotmolit undeva la Ministerul de Finante, astfel cã propunerea oarecum salvatoare nu s-a înfãptuit. Nici acum, în al XII-lea ceas, ministeriabilii nu îsi asumã nimic legat de Complexul Energetic Hunedoara. Au loc întâlniri, declaratii în care “huila este foarte importantã”, dar atât. CEH moare, iar statul român asteaptã sã aprindã lumãnarea.
Monika BACIU
